Piata neagrã a tigaretelor a crescut anul trecut la 15,9% din totalul pietei, de la 13,7% în 2013, atingând cel mai ridicat nivel mediu anual din 2011, potrivit studiului Novel Research, iar producãtorii de profil explicã evolutia prin lipsa unei strategii fiscale coerente pe termen lung. Regiunea cea mai afectatã de piata neagrã în 2014 a fost Nord-Est (cu un plus 7,2 puncte procentuale fatã de 2013, pânã la 33,2%).
„Cresterea pietei negre în 2014, comparativ cu 2013, este cauzatã de lipsa unei strategii fiscale coerente, pe termen lung, deciziile în domeniul fiscal fiind punctuale, circumstantiale, insuficient analizate sau fundamentate, dictate de necesitatea imediatã de a arãta FMI cresteri de venituri pe hârtie. E ca si cum mãsurile din Codul Fiscal ar fi gândite de lingvisti, traducãtori si PRis ti. În 2014, an electoral, în care «nu dãdea bine la imagine» sã anunti direct o crestere de taxe, cresterea accizei a fost mascatã printr-un artificiu lingvistic numit indexarea artificialã a cursului de schimb la care sã fie plãtite taxele (fixate în euro si, doar aparent, neschimbate). Momentul adevã- rului a venit abia dupã alegeri, când autoritãtile au fost nevoite sã recunoascã faptul cã accizele au crescut în termeni reali si cã nu mai existã drum de întoarcere“, a declarat, într-un comunicat, Gilda Lazãr, director Corporate Affairs & Communications al JTI România, Moldova si Bulgaria. Ea mentioneazã cã în acest va fi atins nivelul minim de accizare prevãzut de Directiva europenã privind taxarea tigaretelor pentru 2018: 90 euro/1.000 tigarete. „Ardem astfel etapele calendarului de crestere a accizei, îl ardem pe consumator la buzunar si, dat fiind cã 80% din pretul unui pachet de tigarete înseamnã taxe, ardem si din veniturile bugetare, prin erodarea bazei pietei legale si favorizarea contrabandei cu tigarete ieftine. Pe durata respectãrii acestui calendar, care din 2015 nu mai existã, contrabanda s-a mentinut la un nivel relativ constant, de circa 13%. Lipsa de predictibilitate din ultima perioadã îsi aratã efectele: piata neagrã a ajuns la o medie anualã de aproape 16%, cel mai ridicat nivel din ultimii patru ani“, a mai spus Lazãr. La rândul sãu, Sorana Mantho, director Corporate Affairs, Philip Morris Romania si Bulgaria, spune cã evolusia din 2014 ar trebui sã reprezinte un semnal de alarmã pentru autoritãti, din perspectiva veniturilor bugetare, industria tutunului generând peste 40% din total venituri colectate din produse accizabile. „În acelasi timp, ponderea tigaretelor ilicite în zona cea mai afectatã din România – zona de vest – a înregistrat o reducere substantialã, de la 42,1% în septembrie 2014, la 23,2 % în noiembrie 2014, conform datelor furnizate de studiul Novel. Aceastã scãdere a survenit si ca urmare a acordului încheiat între autoritãtile vamale din România si Serbia, dar si a actiunilor întreprinse în ultima perioadã de autoritãti. Este o demonstratie clarã cã fenomenul comertului ilicit poate fi combãtut prin eforturile corelate si sustinute ale tuturor pãrtilor afectate de acest flagel transfrontalier“, a arãtat Mantho. Potrivit studiului Novel, în 2014, media anualã a comertului ilegal cu tigarete a crescut în toate regiunile tãrii, comparativ cu 2013, cu exceptia zonelor de nord-vest (minus 3,1 puncte procentuale pânã la 16,9%) si vest (relativ constant, situându-se la 27,9% în 2014, fatã de 27,7% anul precedent). Regiunea cea mai afectatã de piata neagrã în 2014 a fost nord-est (plus 7,2 p.p. fatã de 2013, pânã la 33,2%). O crestere importantã s-a înregistrat si în sud-est (plus 4,2 p.p. fatã de 2013, pânã la 14,6%). Din punct de vedere al provenientei, si în 2014 «cheap whites» au continuat sã detinã cea mai mare pondere, de 46%, în crestere cu 12,6 p.p. fatã de 2013. Totodatã, în 2014, comparativ cu 2013 a scãzut ponderea produselor provenite din Moldova (cu 3,4 p.p. pânã la 19,5%), Ucraina (cu 5,2 p.p. pânã la 19,3%) si Serbia (cu 6,7 p.p. pânã la 2,6%). „Sãptãmâna trecutã a avut loc o întâlnire între conducerea Directiei Generale a Vãmilor si reprezentantii industriei tutunului. În urma discutiilor, ambele pãrti au concluzionat cã este absolut necesarã o Strategie Nationalã care sã cuprindã îmbunãtãtirea cadrului de reglementare, principalele directii de actiune si mãsurile concrete care trebuie implementate de institutiile responsabile în combaterea contrabandei, la nivel national, în perioada 2015-2018. Asa cum a anuntat Directia Generalã a Vãmilor, pe termen scurt, întrucât analizele Vãmii, cât si studiul Novel relevã o crestere a pietei negre în zona de Nord, Vest si Nord-Est, imediat ce capacitatea administrativã va permite, va fi reintrodusã la Birourile Vamale de Frontierã Sighet, Halmeu si Siret monitorizarea micului trafic de frontierã cu anumite produse, inclusiv tigaretele“, a arãtat si Adrian Popa, director Corporate & Regulatory Affairs, BAT Romania. El a adãugat cã nivelul de 15,9% înregistrat de piata neagrã înseamnã peste 500 de milioane de euro pierderi anualizate, iar dacã guvernul nu concepe o politicã fiscalã corelatã cu strategia autoritãtilor care trebuie sã colecteze taxele si sã combatã piata neagrã, toti actorii implicati – statul, companiile- vor continua sã înregistreze pierderi. În opinia celor trei producãtori de tutun, în vederea reducerii pietei negre este necesarã, pe lângã reglementarea unitarã, pe criteriu cantitativ, a infractiunilor de evaziune fiscalã si de contrabandã cu tigarete, clarificarea situtiei la punctele de trecere a frontierei interne, cu Ungaria si Bulgaria, precum si stabilirea unor atributii specifice pentru politia localã si jandarmerie, întrucât comertul ilegal cu tigarete se desfãsoarã în zona de competentã a acestora (piete, oboare, statii de metrou etc.). Marii producãtori de tutun au semnat acorduri de cooperare cu Comisia Europeanã pentru combaterea comertului ilegal cu produse din tutun si sustin instituirea, din sumele alocate României ca urmare a acestor acorduri, a unui fond de premiere pentru cei care s-au remarcat prin rezultate deosebite în lupta împotriva contrabandei cu tigarete.
