Chioscul si taraba, tot ce a mai r�mas din �visul american�!

Marele etuziasm al vasluienilor pentru afaceri s-a stins ca si cum n-ar fi fost. Anul trecut, dintre putinele afaceri �nregistrate la Registrul Comertului, majoritatea au avut ca obiect de activitate comertul cu ridicata si am�nuntul. �ns� nici aceste „afaceri” nu mai au foarte multi adepti, fapt reliefat de sc�derea cu 30% a �nregistr�rilor de persoane fizice si juridice. Cum toate programele de salvare a economiei schitate de patronatul local au r�mas nu at�t f�r� r�spuns, c�t mai cu seam� f�r� concretizare, economia Vasluiului risc� s� r�m�n� exclusiv �n zona micului comertul.

Comertul cu ridicata si am�nuntul este sigura form� de afacere �n care se mai implic� vasluienii cu spirit de initiativ�. Pe l�ng� comert, transportul, depozitarea si comunicatiile reprezint� alte domenii preferate, dar �ntr-o m�sur� mult mai redus�, de antreprenorii locali. Din nefericire, temerile oamenilor de afaceri despre evolutia economiei pe parcursul anului trecut s-au adeverit �n bun� parte, mediul de afaceri pierz�nd sute de afaceri. Grav este faptul c� num�rul noilor �nmatricul� ri de persoane fizice si juridice a sc�zut dramatic, iar f�r� o infuzie de… optimism �n r�ndul patronilor, relansarea economic� mult asteptat� nu va avea loc nici �n acest an. Conform datelor Registrului National al Registrului Comertului, anul trecut, �n judetul Vaslui s-au �nregistrat 963 persoane fizice si juridice, dup� cum urmeaz�: 384 SRLuri, 366 �ntreprinderi Individuale (II), 203 – PFA etc. Comparativ cu anul 2013, c�nd nu mai putin de 1.369 de vasluieni si-au deschis o afacere, se �nregistreaz� o sc�dere cu 30% a num�rului de noi �nmatricul�ri.

Cereri neonorate

Referindu-se la evolutia economiei locale, Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociatiei Patronale a �ntreprinderilor Mici si Mijlocii (APIMM) Vaslui, subliniaz� c� pe umerii agentilor economici apas� �ntre 30 si 35 de taxe si impozite. �n consecint�, dac� nu se adopt� m�suri de stimulare economic� si simplificare a circuitelor, mediul de afaceri se va confrunta �n continuare cu �nchideri de firme, susped�ri de activitate etc. „Pentru judetul Vaslui trebuie aprobat un program special de investitii, pentru diminuarea diferentelor economice cu media judetelor din tar�. Judetul Vaslui trebui declarat zon� defavorizat�, pentru a se acorda facilit�tile necesare relans�rii investitiilor �n toate domeniile de activitate”, spune Copacinschi. Cum cererile oamenilor f�r� de afaceri nu au primit r�spunsul scontat, deprecierea mediului de afaceri a continuat �n ritm alert. �n ciuda deziluziilor repetate, aceleasi sperante le au oamenii de afaceri si pentru anul �n curs. Pentru ca mediul economic s� treac� pe cresterea cifrei de afaceri si profit, sunt necesare dou� conditii: investitii de stat si finantare din partea institutiilor financiare, precum si atragerea fondurilor europene. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� (CCIA) Vaslui, spunea recent c�, p�n� �n luna iunie, se va sti cu exactitate care este trendul economiei locale.

Sute de firme, �n faliment

Dac� �nmatricul�rile de societ�ti au sc�zut dramatic, suspend�rile de activitate au continuat trendul din anii precedenti. Astfel, anul trecut, au fost radiate din Registrul Comertului 628 de firme, alte 209 societ�ti si-au suspendat activitatea, �n timp ce 92 de societ�ti sau dizolvat. Nici pe segmentul insolventei nu a fost liniste �n 2014, 135 de agenti economici intr�nd oficial �n procedura de insolvent�. Chiar dac� num�rul firmelor declarate �n insolvent� a sc�zut semnificativ, legislatia �n domeniu continu� s� fie defavorabil� creditorilor. Din cei peste 100 de agenti economici din municipiul Vaslui aflati �n insolvent�, un procent de circa 90% nu �si mai onoreaz� pl�tile c�tre visteria statului. De mentionat c�, la intrarea �n insolvent�, agentii economici au obligatia de a achita taxele si impozitele care se acumuleaz� de la momentul respectiv. �ns� agentii economici nu fac fat� acestor pl�ti, au datorii la bugetul de stat, la b�nci, bunurile le sunt ipotecate. „Procedura privind insolventa a r�mas la fel, iar agentii economici nu �si pl�tesc datoriile la buget, desi, odat� cu intrarea �n insolvent�, pentru firmele respective nu se mai calculeaz� major�ri la datoriile acumulate. La momentul respectiv, se �ntocmesc niste declaratii de creant�, pe care firma intrat� �n reorganizare se agajeaz� s� le pl�teasc�, �n acest fel elimin�ndu-se aplicarea porcedurii de executare silit�. �n schimb, cum �si continu� activitatea, facturile curente �nregistrate la bugetul local si central etc. trebuie achitate”, a spus Eugen Bot, director �n cadrul Prim�riei Vaslui.