MEN: Elevii s�raci r�m�n �n urma celor mai �nst�riti. Acesul lor la �nv�t�m�ntul secundar, limitat

Elevii s�raci r�m�n �n urma celor mai �nst�riti, iar accesul lor la �nv�t�m�ntul secundar superior si post-secundar este limitat, �n timp ce rata abandonului scolar este de 1,5 ori mai mare �n rural dec�t �n urban, potrivit MEN, care vrea s� reduc� la 11,3%, �n 2020, p�r�sirea timpurie a scolii.

Obiectivul de a reduce rata de p�r�sire timpurie a scolii, care era de 17,3% �n 2013, este mentionat �ntr-o strategie al c�rei proiect a fost f�cut public, �n aceast� s�pt�m�n�, de Ministerul Educatiei Nationale. �n proiect, p�r�sirea timpurie a scolii (PTS) este definit� �n Rom�nia ca procentul tinerilor cu v�rste cuprinse �ntre 18 si 24 de ani care au finalizat cel putin nivelul secundar inferior (echivalentul clasei a opta) si care nu mai urmeaz� nicio alt� form� de scolarizare sau formare profesional�. �n ultimii zece ani, rata de PTS a �nregistrat mai �nt�i o sc�dere constant�, �ns� criza economic� a anulat ulterior progresul, aduc�nd acest indicator, anul trecut, departe de tinta european� de 10%. Doar �n patru t�ri din UE, respectiv �n Italia, Portugalia, Spania si Malta, rata de PTS este mai mare. �n Rom�nia, p�r�sirea timpurie a scolii predomin� mai ales �n r�ndul anumitor grupuri aflate �n situatie de risc, �n special tineri din comunit�tile rurale. Realizatorii proiectului de strategie subliniaz� totodat� c� p�r�sirea timpurie a scolii are implicatii sociale si economice importante. �PTS este un factor major care contribuie la excluziunea social� ulterioar� �n viat�. Tinerii care p�r�sesc prematur scoala sunt mai predispusi riscului asociat somajului sau al celui de a c�stiga mai putin odat� ce g�sesc un loc de munc�. Estim� rile legate de competente necesare �n Europa sugereaz� c�, pe viitor, doar 1 din 10 locuri de munc� va putea fi accesat de o persoan� care a p�r�sit timpuriu scoala. Iar aceast� problem� genereaz� o serie de costuri publice si sociale, sub forma unor venituri si a unei cresteri economice mai mici, a unor venituri fiscale mai reduse si a unor costuri mai ridicate pentru serviciile publice, cum sunt cele din s�n�tate, justitie si plata prestatiilor sociale�, se arat� �n proiect. �n opinia realizatorilor strategiei, ratele de abandon scolar explic� doar partial fenomenul PTS, dar ofer� o imagine alarmant�: �n cifre reale, aproximativ 12.000 de elevi din �nv�t�m�ntul primar si peste 28.000 din �nv�t�m�ntul secundar inferior p�r�sesc sistemul �n fiecare an. �De fapt, dac� analiz�m o singur� grup� de v�rst�, numai 84% dintre elevii �nscrisi �n clasa �nt�i �n 2004 se mai afl� �n scoal� la finalul clasei a opta�, se mai mentioneaz� �n proiect. Conform recomand�rilor Consiliului European, o strategie complet� pentru reducerea PTS ar trebui s� combine m�suri de prevenire, intervent ie si compensare si s� se concentreze mai ales pe interventii la nivelul scolilor si al elevilor. �M�surile de prevenire sunt menite s� reduc� riscul de p�r�sire timpurie a scolii �nainte de debutul problemei, prin asigurarea unei baze solide timpurii copiilor, �n vederea dezvolt�rii potentialului si �nlesnirii procesului de integreze �n mediul scolar. M�surile de interventie au rolul de a prveni si/sau corecta fenomenul p�r�sirii timpurii a scolii prin �mbun�t�tirea calit�tii educatiei si form�rii profesionale la nivelul institutiilor de �nv�t�m�nt, prin reactionarea la semnele de avertizare timpurie si prin furnizarea de sprijin specific elevilor sau grupurilor aflate �n situatie de risc de PTS. M�surile de compensare sunt menite s� �i sprijine pe cei care au p�r�sit scoala timpuriu pentru a reveni �n educatie, oferind rute de reinsertie �n �nv�t�m�nt si formarea profesional� si de dob�ndire a calific�- rilor�, mai spun realizatorii proiectului de strategie. Conform aceluiasi document, strategia propus� are �n vedere, �n principal, grupurile care sunt supuse celui mai mare risc de a p�r�si timpuriu scoala. Astfel, grupurile tintite de strategie includ copii si tineri cu v�rste �ntre 11-17 ani, cei din familii cu statut socio-economic de nivel sc�- zut, copii si tineri din zonele rurale, romi si alte grupuri marginalizate sau subreprezentate. �Orice strategie care esueaz� �n prioritizarea sprijinului pentru aceste grupuri risc� s� compromit� obiectivul de a reduce PTS �n Romania. Cu toate acestea, strategia �si propune s� sprijine interventiile care se adreseaz� nu doar grupurilor tint� principale. Cei ce pot face acest lucru sunt acei profesionisti si actori interesati care vor asigura implementarea corespunz�toare a strategiei si, mai important, sustenabilitatea rezultatelor �n viitor. �mpreun�, ei sunt parteneri care asigur� succesul Strategiei si al tuturor copiilor din Rom�nia. La nivel central si regional, membrii acestui grup includ profesionisti ai MEN, inspectori scolari si furnizori de pre-servicii, cum ar fi profesorii universitari. La nivel local, acest grup include cadre didactice si educatoripuericultori, directori de scoal�, consilieri si mediatori, p�rinti, asistenti sociali, instructori si tutori din cadrul companiilor, ONG-uri si membrii comunit�tilor�, se precizeaz� �n acelasi proiect. Practic, strategia pentru reducerea p�r�sirii timpurii a scolii propune patru piloni si sase programe reprezentative, compuse din m�suri de prevenire, interventie si compensare. �Pilonii si programele reprezentative propuse vor �ncerca s� reduc� rata PTS de la 17,3% �n 2013 la 11,3% �n 2020. Vor �ncerca, de asemenea, s� asigure accesul c�tor mai multi elevi dincolo de finlizarea �nv�t�m�ntului secundar inferior, ajung�nd cel putin la finalizarea �nv�t�m�ntului obligatoriu�, se mai arat� �n document. Prin urmare, spun realizatorii strategiei, aceasta �si propune �s� asigure accesul fiec�rui copil la o form� de �nv�t�m�nt sau formare profesional�, cel putin p�n� la v�rsta de 16 ani si absolvirea clasei a 10-a�.