Cum erau ei

�n judetul Vaslui cel putin, despre evrei vorbim, de obicei, la timpul trecut. Nu este tocmai corect; �nc� mai vietuiesc �ntr-un oarecare num�r, nesemnificativ, �ns�. Dar, si dac� ar r�- m�ne unul singur, interesul nostru pentru aceast� etnie nu trebuie s� dispar�, nici m�car s� se diminueze. Mai presus de orice, d�inuiesc si vor d�inui amintirile, at�ta vreme c�t nu va fi lipsit� de interes cunoasterea trecutului nostru, adic� �n veci. De aceea, lucrarea profesorului Constantin Focsa este c�t se poate de binevenit� si necesar�. Apartenenta sa la domeniul istoriei orale este si ea binevenit�, mai ales pentru modul sincer, firesc �n care s-a desf�surat aplicarea chestionarelor si prelucrarea datelor obtinute. Ceea ce sa realizat prin chestionare credem c�, din unele puncte de vedere, prezint� o mai mare impotant� dec�t referintele de ordin bibliografic. Lucr�rile despre evrei �n Rom�nia, �ntr-un procent destul de �nsemnat, se caracterizeaz� printr-un v�dit partizanat, unii autori situ�ndu-se, evident, de o parte sau de alta a baricadei. Desigur, exist� si c�rti care au tratat la modul obiectiv problemele evreimii si evreit�tii; maximul de obiectivitate �l vom �nt�lni totusi �n relat�rile orale ale unor personaje neangajate ideologic, care nu si-au elaborat anterior exprimarea optiunilor. Pentru judetul Vaslui, si �n general pentru Moldova, prezenta evreilor este legat� prioritar de domnitorul Mihai Vod� Sturdza, care a acceptat o migratie masiv� a evreilor – din Galitia, �n primul r�nd – �n Moldova. Evreii au locuit �n Moldova, probabil chiar de la �ntemeierea statului, �nainte de multele atest�ri din secolul al XVI-lea, dar �ntr-un num�r foarte mic. Asezati �n orase, totodat� �n localit�tile �n care �n trecut se f�ceau schimburi de produse, devenite t�rgusoare, prin exercitarea intens� a comertului, evreii „galitieni” si „askenazi” au determinat o dezvoltare econmic� de tip capitalist. Urmele prezentei lor le �nt�lnim pretutindeni. Cu toate demol�rile antrioare lui ’89, s-au mai p�strat fragmente de ulite evreiesti �n orase si ulite �ntregi prin t�rgusoare la Cod�iesti, Pungesti, Puiesti, F�lciu. Toate casele si ulitele respective mai au �nc� dimensiunile stabilite �n timpul lui Mihai Sturdza: 2 st�njeni l�time de strad�, 12 st�njeni �n ad�ncime, locuinte si curti. La fel, toate constructiile au aceeasi structur�: pr�v�lia, camera de locuit, buc�t�ria. Dar, cei care locuiesc aici, nu mai sunt evrei, de multe ori apartin etniei rrome. �n Vaslui, amintirea evreilor se mai p�streaz� �n denumirea unor locuri: „la Buium”, o zon� care aminteste de un magazin c�ndva celebru, acum demolat; „pe Carol”, denumirea popular� a unei str�zi unde a fost pr�v�lia unui evreu cu acest nume, f�r� nici o leg�tur� cu regii Rom�niei. La fel, la B�rlad se spune „pe la Iosif Cinstitul”, dup� un evreu care a avut n�strusnica idee de a-si pune aceast� firm�. Pe l�ng� urmele materiale au r�mas si cele de ordin anecdotic, din bogatul umor evreiesc, si cele de ordin intelectual. S� nu uit�m c� evreii au fost primul popor �n �ntregime alfabetizat, aceasta petrec�ndu-se la jum�tatea sec. al IV-lea �. Hr. Lucrarea domnului Constantin Focsa este util� din toate punctele de vedere si marcheaz� continuitatea unor mai vechi preocup� ri stiintifice. �n momentul aparitiei sale, se raporteaz� la �mplinirea simbolicei v�rste de 60 de ani, pentru care �l felicit�m din tot sufletul.

Dan Ravaru