sâmbătă, mai 9, 2026
Acasă Actualitate Cum erau ei

Cum erau ei

1

n judetul Vaslui cel putin, despre evrei vorbim, de obicei, la timpul trecut. Nu este tocmai corect; nc mai vietuiesc ntr-un oarecare numr, nesemnificativ, ns. Dar, si dac ar r- mne unul singur, interesul nostru pentru aceast etnie nu trebuie s dispar, nici mcar s se diminueze. Mai presus de orice, dinuiesc si vor dinui amintirile, atta vreme ct nu va fi lipsit de interes cunoasterea trecutului nostru, adic n veci. De aceea, lucrarea profesorului Constantin Focsa este ct se poate de binevenit si necesar. Apartenenta sa la domeniul istoriei orale este si ea binevenit, mai ales pentru modul sincer, firesc n care s-a desfsurat aplicarea chestionarelor si prelucrarea datelor obtinute. Ceea ce sa realizat prin chestionare credem c, din unele puncte de vedere, prezint o mai mare impotant dect referintele de ordin bibliografic. Lucrrile despre evrei n Romnia, ntr-un procent destul de nsemnat, se caracterizeaz printr-un vdit partizanat, unii autori situndu-se, evident, de o parte sau de alta a baricadei. Desigur, exist si crti care au tratat la modul obiectiv problemele evreimii si evreittii; maximul de obiectivitate l vom ntlni totusi n relatrile orale ale unor personaje neangajate ideologic, care nu si-au elaborat anterior exprimarea optiunilor. Pentru judetul Vaslui, si n general pentru Moldova, prezenta evreilor este legat prioritar de domnitorul Mihai Vod Sturdza, care a acceptat o migratie masiv a evreilor – din Galitia, n primul rnd – n Moldova. Evreii au locuit n Moldova, probabil chiar de la ntemeierea statului, nainte de multele atestri din secolul al XVI-lea, dar ntr-un numr foarte mic. Asezati n orase, totodat n localittile n care n trecut se fceau schimburi de produse, devenite trgusoare, prin exercitarea intens a comertului, evreii „galitieni” si „askenazi” au determinat o dezvoltare econmic de tip capitalist. Urmele prezentei lor le ntlnim pretutindeni. Cu toate demolrile antrioare lui ’89, s-au mai pstrat fragmente de ulite evreiesti n orase si ulite ntregi prin trgusoare la Codiesti, Pungesti, Puiesti, Flciu. Toate casele si ulitele respective mai au nc dimensiunile stabilite n timpul lui Mihai Sturdza: 2 stnjeni ltime de strad, 12 stnjeni n adncime, locuinte si curti. La fel, toate constructiile au aceeasi structur: prvlia, camera de locuit, buctria. Dar, cei care locuiesc aici, nu mai sunt evrei, de multe ori apartin etniei rrome. n Vaslui, amintirea evreilor se mai pstreaz n denumirea unor locuri: „la Buium”, o zon care aminteste de un magazin cndva celebru, acum demolat; „pe Carol”, denumirea popular a unei strzi unde a fost prvlia unui evreu cu acest nume, fr nici o legtur cu regii Romniei. La fel, la Brlad se spune „pe la Iosif Cinstitul”, dup un evreu care a avut nstrusnica idee de a-si pune aceast firm. Pe lng urmele materiale au rmas si cele de ordin anecdotic, din bogatul umor evreiesc, si cele de ordin intelectual. S nu uitm c evreii au fost primul popor n ntregime alfabetizat, aceasta petrecndu-se la jumtatea sec. al IV-lea . Hr. Lucrarea domnului Constantin Focsa este util din toate punctele de vedere si marcheaz continuitatea unor mai vechi preocup ri stiintifice. n momentul aparitiei sale, se raporteaz la mplinirea simbolicei vrste de 60 de ani, pentru care l felicitm din tot sufletul.

Dan Ravaru

1 COMENTARIU

  1. As mai adauga inca doua targuri cu pondere evreiasca in perioada interbelica , dar acum fara evrei , desi chiar si prin anii ’60-’70 inca mai erau destui : Raducaneni si Bacesti .Primul se pare ca tine administrativ de jud. Iasi , iar al doilea a fost apartinator jud. Roman , acum parte a jud. Vaslui , cu o sinagoga destul de mare pe care am vazut-o si un cimitir corespunzator ingrijit la acea vreme , acum cine stie cum o mai fi aratand. Printre pravaliile din targ era si una cu un nume hazos – „La dornicul de munca” , numai ca proprietarul – un evreu gras de nu incapea pe usa , deschidea dugheana lui pe la 10-11. La asa destoinicie nu este greu de imaginat ca era oaia neagra a etniei.Indeletnicirea de baza a evreilor din targuri era comertul , de la ei ramanand si o zicala in popor: „jidanul iti baga mana in buzunar numai cu doua degete , nu cu mana pana la cot cum fac altii” Si inca o intamplare hazoasa cu un evreu , sef la o alimentara. In lipsa lui , la un control al SANEPID se gasesc mezeluri alterate. Se iau probe si este chemat telefonic responsabilul. Acesta vine , i se arata proba , omul o examineaza si cat ai zice peste o inghite. De restul marfei alterate scapasera subalternii si astfel s-a ramas fara proba incriminatoare.

Comentariile sunt închise.