Inspectoratul de Politie al Judetului Vaslui în colaborare cu Directia Generalã de Asistentã Socialã si Protectie a Copilului Vaslui deruleazã, în perioada 10 noiembrie – 10 decembrie, campania de prevenire a violentei intrafamiliale «Opreste violenta din casa ta!». Prin aceastã campanie se urmãreste informarea populatiei cu privire la mãsurile pe care trebuie sã le cunoascã si sã le adopte pentru prevenirea acestui tip de violentã.
Mesajul campaniei va fi transmis atât prin intermediul principalelor canale de informare în masã, cât si în cadrul întâlnirilor pe care politistii le vor avea cu grupurile tintã. Astfel, pe parcursul campaniei vor avea loc întâlniri cu elevi din unitãti de învãtãmânt din municipiile Vaslui, Bârlad si Husi, precum si personalul unor firme cu un numãr mare de angajate în cadrul cãrora politistii vor oferi sfaturi utile pentru prevenirea violentei intrafamiliale. Totodatã, mesajul campaniei va fi transmis si prin organizarea de actiuni de informare în locuri publice.
Violenta domestica, problema de interes general
Violenta familialã nu mai este de mult o noutate nici pentru societatea civilã, nici pentru institutiile statului. E o realitate de zi cu zi si de o gravitate dramaticã, iar consecintele sunt negative asupra stãrii de sãnãtate fizicã, mentalã si socialã a celor implicati. Violenta domesticã este o combinatie de comportamente de atac fizic, agresivitate verbalã si psihologicã, sexualã si economicã, pe care un partener le manifestã asupra celuilalt, în cadrul organizat al familiei sau în relatii de convietuire în acelasi spatiu, în cadrul unei relatii intime. În aceeasi categorie intrã si violenta manifestatã împotriva copiilor de cãtre pãrinti sau întretinãtorii acestora, cât si asupra persoanelor vârstnice din cadrul domestic. Tinta initialã poate fi partenerul, dar ulterior violenta poate fi îndreptatã asupra copiilor si prietenilor acestora sau rudelor care încearcã sã intervinã. Actiunile care însotesc violenta domesticã sunt: intimidarea si manipularea, izolarea si sechestrarea, controlul asupra banilor si abuzuri asupra copiilor. Violenta are loc în orice mediu intelectual sau financiar, de la cele mai sãrace familii pânã la cele mai de vazã, de la persoane cu studii primare la cele cu studii post-universitare, nefiind determinatã direct de nivelul de trai sau de consumul de alcool.
Mituri despre violenta
• Nu este ceva grav, e doar o ciondãnealã! Existã o diferentã clarã între ceartã si violentã: în timp ce în ceartã oricare din cei doi poate „câstiga“, în cazul violentei va câstiga întotdeauna cel mai puternic. • Violenta se întâmplã numai în familiile sãrace sau cu nivel scãzut de educatie! Toate cercetãrile aratã cã frecventa si gradul de manifestare a violentei nu depind nici de situatia materialã si socialã, nici de educatie. Violenta se manifestã si în familiile considerate „bune“. Violenta domesticã este o problema personalã, nimeni nu ar trebui sã se amestece! Rezolvarea problemelor prin violentã este un model care se transmite si la copii care, când vor deveni adulti, vor deveni fie victime, fie agresori. În plus, violenta domesticã nu afecteazã numai membrii familiei, ci si rudele si apropiatii lor, deci întreaga comunitate. • Femeile provoacã violenta si o meritã! Violenta nu este o solu- tie pentru rezolvarea problemelor! Bãrbatii nu au nici un drept sã loveascã o femeie sau s-o abuzeze în vreun alt fel, indiferent de motiv! • De fapt, femeilor le place sã trãiascã în aceste relatii violente, altfel ar pleca! Sunt foarte multe alte explicatii si motive pentru care femeile nu îsi pãrãsesc partenerul (lipsa mijloacelor financiare, rusinea, frica, copiii etc.). • Bãrbatii sunt violenti pentru cã au fost abuzati/maltratati în copilãrie ori provin din familii violente. Desi unii bãrbatii violenti au suferit abuzuri în copilãrie, nu toti, devenind adulti, ajung abuzatori. • Bãrbatii abuzeazã femeile pentru cã nu cunosc alt mod de a- si exprima emotiile. Realitatea infirmã aceastã idee, printre altele cu comportamentul abuzatorului din asa-zisa „fazã de miere“, care urmeazã de obicei episodului de violentã. În aceastã perioadã, bãrbatul regretã si cere iertare, promitîndu-i partenerei cã nu se va mai întâmpla, îi face daruri si diverse atentii cu care sã o convingã de bunele lui intentii. • Alcoolul, stresul si bolile psihice sunt principalele cauze ale violentei domestice. Realitatea aratã cã nu în toate cazurile de violentã agresorul suferã de boli psihice sau este sub influenta alcoolului. Uneori, acesta consumã alcool dupã agresiune, ca sã „uite de supãrare“. • Violenta se va opri odatã si-odatã! Odatã ciclul violentei pornit, studiile au arãtat cã sunt realmente foarte putine sanse ca acesta sã se opreascã. Dacã agresorul nu-si doreste cu adevãrat sã- si rezolve problemele, victima trebuie sã înteleagã cã ea nu îi poate rezolva problemele si cã, dacã amânã prea mult iesirea din mediul violent, va fi prea târziu. • Chiar dacã partenerul este violent, copiii au nevoie de un tatã. Într-o relatie violentã nu are de suferit numai femeia, ci si copiii. În majoritatea cazurilor, copiii vor avea mai multe probleme (devin violenti, fug de acasã, renuntã la scoalã, se simt vinovati cã pãrintii lor nu se înteleg) decât cei care cresc fãrã tatã. • Bãrbatii devin violenti când îsi pierd cumpãtul. Aceasta nu explicã numeroasele cazuri în care femeile au fost bãtute cu cruzime ore sau zile în sir, nici situatiile în care bãrbatul vine acasã hotãrât deja sã-si batã partenera (când „cautã nod în papurã“).
