Viata dup� operatia de by-pass coronarian

Cum se schimb� viata unui pacient supus unei interventii de by-pass, �n c�t timp se vindec� operatia, c�t de repede poate fi reluat� activitatea profesional�, ce interdictii are un astfel de bolnav, ce controale trebuie f�cute periodic dup� un bypass, despre toate aceasta vorbeste dr. Lucian Stoica, medic primar in specialitatea de chirurgie cardiovascular� la Institutul de Boli Cardiovasculare �Prof. dr. George I.M. Georgescu� Iasi.

�Toate inciziile sunt suturate cu un fir special care este resorbabil. La externare – la aproximativ o s�pt�m�n� dup� ce pacientul iese din reanimare, inciziile sunt partial cicatrizate. Ele se cicatrizeaz� complet �n 2-3 s�pt�m�ni de la operatie, asta dac� nu apare vreo complicatie. Fiind resorbabile, aceste fire nu trebuie scoase. Firele care au fixat tuburile de dren se scot cam la dou� s�pt�m�ni dup� ce s-au eliminat tuburile de dren�, explic� dr. Lucian Stoica, medic primar �n specialitatea chirurgie cardiovascular� la Institutul de Boli Cardiovasculare �Prof. dr. George I.M. Georgescu� Iasi.

Ce eforturi sau miscari trebuie evitate dupa operatie?

Sternul (osul vertical al pieptului, n.r.) se vindec� �n medie �ntr-un interval de 3 luni dup� operatie. Acesta este intervalul �n care se poate produce o miscare de forfecare ce poate fi periculoas�. �n timpul operatiei, osul stern este t�iat longitudinal, iar cele dou� p�rti sunt prinse cu fire de otel. Orice misc�ri care pot produce forfecarea trebuie evitate timp de trei luni. De exemplu: pacientul nu trebuie s� se ridice �ntr-un cot; poate duce maxim un kilogram �n fiecare m�n�; este interzis s� fac� eforturi cu bratele. Se poate plimba, poate s� urce sc�rile. Este chiar indicat s� fac� plimb�ri. Oricum, �nainte de externare, bolnavii sunt �nv�tati ce misc�ri au voie s� fac� sau ce misc�ri sunt interzise.

Se poate conduce masina?

�n ceea ce priveste conducerea masinii, singurul impediment este legat tot de formarea calusului osos definitiv la nivelul osului stern. Asa cum spuneam mai sus, acest proces de vindecare are loc �n trei luni. Nu este vorba de faptul c� pacientul nu are capacitatea de a conduce. Dar, dac� este la volan si �i apare o alt� masin� �n fat�, poate face o miscare brusc� care s-ar putea s� �i provoace o fisur� sau chiar o fractur� la nivelul osului stern ce nu s-a vindecat complet. Astfel, exist� riscul s� ajung� din nou pe masa de operatie. De aceea, se recomand� evitarea conducerii masinii pe parcursul a trei luni de la operatia de by-pass.

Obosesc repede: e normal?

Dup� un by-pass, pacientii se simt obositi cam o lun� de zile. Aceasta este �n medie perioada �n care persist� starea de oboseal�. Unii pacienti pot acuza o stare de disconfort, oboseal� general�, dureri musculare �n umeri sau �n spate, lipsa poftei de m�ncare, insomnii, simptome care dispar dup� c�teva s�pt�m�ni sau o lun� de la interventie. Totul depinde �ns� de fiecare caz �n parte, de conditia general� a bolnavului. �n general, dup� un by-pass, pacientii stau acas� 1-2 s�pt�m�ni; apoi, usor-usor, recupereaz�. Media intervalului de recuperare este de o lun�. Depinde de foarte multi factori, inclusiv de v�rst� si bolile asociate. Dac� un pacient oboseste foarte repede, �nseamn� c� boala pe care a avuto si care a dus la necesitatea by-pasului a fost foarte avansat�. Iar recuperarea este mai dificil�.

Pot aparea dureri la locul operatiei?

Cicatricea �n sine nu este dureroas�. Doar pot ap�rea dureri ale custii toracice, mai ales la schimb�rile climaterice. Ele sunt de cu totul alt� natur� dec�t durerile de tip anginos: cedeaz� la antialgice si antinflamatorii.

�n c�t timp pot sa re�ncep serviciul?

Concediul medical este de 2 s�pt�m�ni de la externare si se poate prelungi p�n� la un an, la medicul de familie si comisia de expertiz�. De obicei, pacientii care au suferit o operatie de bypass �si reiau activitatea profesional� dup� trei luni. Depinde �ns� si de profesie: una este s� ai o munc� de birou si altceva e s� trebuiasc� s� prestezi o munc� fizic�, solicitant�. �n general, pacientul va putea relua dup� c�teva luni activitatea fizic� si social� specific� v�rstei lui, f�r� restrictii, acesta fiind scopul operatiei de bypass coronarian.

Trebuie sa iau medicamente?

Dup� operatie, pacientului i se va recomanda ca tratament pe toat� durata vietii aspirin� sau clopidogrel (cresc permeabilitatea la distant� a grefoanelor). Si dac� este cazul se pot recomanda statine pentru sc�derea concentratiei de colesterol din s�nge, medicamente pentru diabet sau hipertensiune. Dac� �nainte de operatie au fost necesare medicamente administrate pentru tratamentul anginei, acestea vor fi diminuate progresiv.

Trebuie sa urmez un regim alimentar anume?

Pacientii ajung la by-pass din cauza unor afectiuni: fie cardiovasculare, fie diabet, fie dislipidemie – valori crescute ale colesterolului si trigliceridelor. Pacientul poate avea una sau mai multe dintre aceste boli. Regimul indicat dup� bypass este cel specific bolii. Adic�, regim specific pentru diabetic, regim alimentar corect pentru cei cu dislipidemie sau hipertensivi.

Pot consuma alcool? E obligatoriu sa renunt la fumat?

�n principiu, medicul interzice consumul de alcool dup� un by-pass. Sunt �ns� t�ri, ca Franta de exemplu, unde medicii recomanad� consumul zilnic al unui pahar de vin rosu. Depinde si de pacient; dar �n general este contraindicat consumul de alcool. Fumatul este interzis.

Trebuie sa port ciorapi medicinali?

Ciorapii medicinali sunt indicati la cei la care pentru operatia de by-pass se prelev� vena safen� intern� (vena care �ncepe la nivelul fetei interne a gleznei, urc� pe fata intern� a gambei si coapsei si se termin� aproape de pliul inghinal, n.r.). �n aceste situatii, la nivelul gambelor pot ap�rea edeme (umfl�turi nedureroase rezultate prin acumulare de lichid seros, n.r.). Fiind eliminat� vena safen�, drenajul venos este �ncetinit si pentru a evita aparitia edemelor se recomand� purtarea ciorapilor medicinali timp de c�teva luni dup� by-pass.

E indicat sa urmez un program de recuperare fizica?

Cel mai simplu si la �ndemn� pentru recuperarea fizic� este mersul pe jos. La noi nu exist� centre specializate de convalescent� unde pacientul este trimis la externarea din spital – ca �n Franta, de exemplu. �Eu sf�tuiesc pacientii s� fac� plimb�ri, mersul pe jos fiind cel mai simplu si mai la �ndem�n� exercitiu care ajut� mult �n recuperare. Atentie: pacientul nu trebuie s� forteze, s� oboseasc� prea repede. Recupereaz� pe zi ce trece, cresc�nd treptat perioadele de plimbare�, mai spune dr. Lucian Stoica.

Sunt controale regulate la care trebuie sa vin?

Dup� externarea din spital, pacientul trebuie s� vin� la control la o lun�, trei luni, sase luni si la un an. Apoi, trebuie s� vin� la un control de rutin� o dat� la un an. Se m�soar� tensiunea, se face o electrocardiogram�, o ecografie si se recolteaz� o serie de analize: glicemia, hemoleucograma, colesterol si analize pentru verificarea functiei renale si hepatice.

Dupa by-pass mai pot aparea probleme?

Sigur c� mai pot ap�rea probleme. By-passul este o operatie prin care se aduce s�nge �n aval de locul unde este stenoza – �ngustarea vasului de s�nge. Operatia nu vindec� boala aterosclerotic� sau celelalte afectiuni asociate care au condus la aceste probleme. Dac� nu se schimb� regimul de viat� si nu se trateaz� dislipidemia, pot s� apar� probleme �n timp. Fie pe by-passurile respective, fie pe vasele coronare �n alte locuri. Pacientul trebuie s� renunte la fumat, s� urmeze un regim alimentar corect, s� nu mai consume alcool, s� fac� miscare, s� urmeze medicatia prescris� si s� vin� la controalele indicate de specialist. Rezultatul �n timp al unui by-pass este cu at�t mai durabil cu c�t se respect� m�surile mentionate mai sus.

Este o operatie de by-pass riscanta?

�Nimeni nu se opereaz� cu pl�cere mai ales de inim�. Dar trebuie v�zut� partea bun� a lucrurilor. Acum 25 de ani, la Iasi si probabil �n Rom�nia nu existau variantele de by-pass sau angioplastie cu stent, iar infarctul era tratat doar cu medicamente. Acum, chirurgia coronar� este de rutin�. By-passul a devenit o operatie bine standardizat�, pe care o facem zilnic si care are o mortalitate sub 5% �n populatia general�. Sigur, exist� riscul de infectii ca la orice operatie; dar acestea sunt rare. Mai trebuie precizat c� zona de unde se recolteaz� grefonul (din zona coastelor, de la membrele inferioare sau de la antebrat ) nu sufer�. Exist� structuri colaterale care asigur� vascularizarea�, explic� dr. Lucian Stoica.

Dupa un by-pass e posibil sa fie necesar sa ma pensionez?

Depinde foarte mult si de starea inimii �nainte de operatie. Dac� pacientul a f�cut un infarct masiv, este mai putin probabil ca inima lui s� functioneze la capacitatea cu care functioneaz� cordul unui bolnav care nu a f�cut un infarct. Repet, depinde de starea pacientului. Exist� pacient i tineri care rcupereaz� rapid si pot depune o munc� fizic� de rutin�. Dar, sunt altii pe care �i sf�tuim s�-si schimbe orientarea profesional� c�tre o munc� de birou. Iar dac� este absolut necesar� pensionarea medical� acest lucru �l stabileste o comisie de specialitate.

Rezultatul �n timp al operatiei de bypass

�n general, permeabilitatea by-passului ar trebuie s� fie de aproximativ 90% la 10 ani. Depinde �ns� de mai multi factori. Importante sunt starea pacientului si modul de viat�: dac� are o dislipidemie sever�, dac� continu� s� fumeze sau nu, dac� are diabet. Depinde si de artera pe care este f�cut by-passul. Sunt artere mari, cazuri �n care by-pass-ul are o permeabilitate �ndelungat�; sau artere mici, cu multiple stenoze la care permeabilitatea �n timp este mai redus�. De aceea, e dificil de generalizat. Cu alte cuvinte, rezultatul �n timp al operatiei de bypass este dependent de mai multi factori: tipul grefonului -artera mamar� intern� fiind cel mai indicat grefon, calitatea grefoanelor pe care chirurgul alege s� le foloseasc� dar si respectarea unui stil de viat� s�n�tos: �ntreruperea fumatului, tratamentul cu aspirin�, tratamentul hipercolestrolemiei, al diabetului si a hipertensiunii arteriale.