Dup un AVC ischemic se va institui un tratament complex, care trebuie urmat apoi toat viata. Evident, de la o etap la alta, terapia medicamentoasa poate suferi schimbri n functie de evolutia pacientului, dar tratamentul nu trebuie ntrerupt. Alturi de medicatie, la fel de important este stilul de viat, care poate tine sub control factorii de risc ce concur la aparitia accidentelor vasculare.
Prof. Dr. Cristian Dinu Popescu, seful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi, face cteva precizri extrem de importante: n cele mai multe cazuri, este necesar instituirea unui tratament medicamentos care poate s previn aparitia unui nou accident vascular cerebral. n functie de problemele medicale ale pacientului – hipertensiune sau alte probleme de natur cardiovascular, colesterol mrit sau diabet, se pot recomanda o serie de medicamente, printre care antiagregantele, anticoagulantele, normocolesterolemiantele, antidiabeticele si hipotensoarele.
Aspirina
Medicatia cu actiune antiplachetar (inhib agregarea trombocitelor, care pot forma trombi). Aspirina este cel mai des folosit n acest scop, existnd multiple studii medicale de specialitate care au dovedit eficienta acesteia n profilaxia accidentului vascular cerebral si al infarctului de miocard. Se practic astzi si asa numita dubl antiagregare (de exemplu Aspirin n asociere cu Clopidogrel)
Medicatia anticoagulanta: preventia accidentului vascular cerebral de natura embolica
Medicatia anticoagulant, care trebuie adminitrat zilnic si necesit monitorizare lunar a timpilor de coagulare pentru a preveni snger rile secundare supradozrii (anticoagulantele cel mai des folosite n profilaxia accidentului vascular cerebral sunt dicumarinicele). n ultimii doi ani au fost lansate n practic medical trei anticoagulante noi. Noile anticoagulante – Dabigatran (inhibitor direct de thrombin), Apixaban si Rivaroxaban (inhibitori directi ai factorului X activat) se apropie de profilul anticoagulantului oral ideal. Aceste anticoagulante sunt aprobate pentru preventia accidentului vascular cerebral de natur embolic la pacientii adulti cu fibrilatie atrial nonvalvular. Exist riscul de sngerare legat de folosirea acestor noi anticoagulante, motiv pentru care prescrierea si urmrirea pacientului trebuie fcute de medicul specialist.
Medicatie pentru colesterol
Medicatia hipocolesterolemianta este reprezentat prin dou grupe de medicamente care sunt folosite n tratamentul dislipidemiilor, statinele care scad nivelul colesterolului si fibratii care scad nivelul trigliceridelor.
Medicamente pentru hipertensiune
Medicatia antihipertensiv este reprezentat de 4 grupe medicamentoase si anume: inhibitorii enzimei de conversie a angiotensinei (IEC), blocant ii receptorilor de angiotensia II, agentii beta blocanti si diureticele.
Medicamente care stimuleaza neuroplasticitatea cerebrala
Acestea temporizeaz ateroscleroza cerebral si mbunttesc auzul, vzul, echilibrul. Medicamentele care stimuleaz neuroplasticitatea cerebral au ca obiectiv si prevenirea degradrii cognitive. Pot avea efecte hipotensoare sau sunt protectoare a endoteliului (n.r. – tunica intern a vasului de snge) temporiznd ateroscleroza cerebral. Aceste medicamente fac ca unele functii cum ar fi auzul, vzul, echilibrul s fie mai bune. Deci, medicamentele care pot fi luate n faza postacut a unui AVC au si rol de profilaxie asupra degradrii cognitive sau a diminurii functiilor analizatorilor – auz, sensibilitate. Atentie: ele trebuie luate doar la indicatia medicului si doar dac se constat aceste disfunctii. Nu are rost s fie luate n plin stare de sntate. Celebrolysinul are un regim de prescriere ntr-o cur de 10 zile a cte 10 ml pe zi n perfuzie. Rezultatele unor studii recente sugereaz folosirea a peste 30 ml pe zi la cazurile cu declin cognitiv important sau cu dement. Dup care se ntrerupe dou luni, deoarece administrarea a declansat un proces de neuroplasticitate cerebral care are nevoie de o anumit perioad de timp pentru a se produce. Terapia cu pauzele de rigoare – se recomand pe perioad mai lung ceea ce nseamn ani de zile. Tanakan se recomand pe perioade mai lungi, ceea ce nseamn luni de zile. Un efect benefic depistat la trei sptmni de tratament fr ntrerupere va fi consolidat de terapia din lunile urmtoare. La fel si la medicamentul Oxibral se poate creste doza de la o capsul, la dou capsule pe zi dac se constat mbunttiri. Si tratamentul cu aceste medicamente poate fi urmat cteva luni. Mai sunt si alte produse, cum ar fi Actoveginul, care este utilizat ntr-un numr important de tri. Aceast variant de medicatie mbun tteste niste abilitti din sfera neuropsihologic. Memoria, judecata, rationamentul, strile emotive sunt partial corectate cu acest tip de medicatie. Mai mult, administrarea acestui medicament nu creste riscul de crize comitiale. Si atunci este utilizat numai n anumite cazuri cu rezultate ncurajatoare.
Prevenirea unui nou AVC presupune si schimbarea stilului de viata!
Terapia medicamentoas urmat riguros si corect, alturi de un stil de viat sntos duc la diminuarea riscului de a suferi un nou AVC.
Tensiunea arterial: cel mai mai redutabil factor de risc
Valorile tensiunii arteriale – Plasarea n limite normale a tensiunii arteriale va ndeprta un AVC si, chiar dac acesta se va produce, i va micsora amploarea deficitului (paralizii etc). Deci, tensiunea arterial reprezint cel mai mai redutabil factor de risc si cel care poate fi relativ usor de tratat prin cooperarea cu medicul de familie la care se adug medicul neurolog si cardiolog.
Diabetul
Diabetul zaharat – Colaborm foarte bine cu colegii de la diabet. La diabeticii noi, acceptm o glicemie la 1,7-1,8 si colegii de la diabet stiu s mentin glicemia la aceste valori fr s inducem un risc suplimentar pentru aparatul cardio-vascular. Deci si diabetul zaharat reprezint un important factor de risc pentru producerea unui AVC.
Nu neglijati valorile crescute ale colesterolului
Valorile crescute ale colesterolului – acestea nu trebuie neglijate. Exist medicatie hipocolesterolemiant, dar aceasta trebuie luat n doza si n sortimentul recomandat de medic. n prezent se practic o terapie individualizat care nu are ca tint obligatorie scderea concentratiei plasmatice sub limita superioar a normalului, ci doar sc- derea procentual (20-25%) din valoarea existent.
Bolile cardiace generatoare de emboli
Bolile cardiace generatoare de emboli (mici cheaguri de snge) la creier, cum ar fi fibrilatia atrial sau infarctul de miocard. n aceste cazuri exist o anumit stare de coagulabilitate crescut – sngele are un asa numit contrast ecografic spontan la examenul ecografic al cordului. Toti acesti factori pot contribui la accidentul embolic – un embol blocheaz circulatia dintr-un vas cerebral. Terapia profilactic se realizeaz prin intermediul medicatiei antiagregante sau anticoagulante. Aceasta medicatie are rolul de a opri formarea unor mici cheaguri de snge. Medicatia antigregant include fie aspirin, fie ticlopidina, clopidogrel sau plavix. ns, atentie: aspirina are si ea riscurile ei: aspirin luat pe stomacul gol poate provoca un ulcer chiar cu hemoragie. Aspirina se administreaz cu niste precautii, motiv pentru care pacientul este ntrebat: Care este starea tubului digestive?, Ati mai luat?, Ce reactie ati avut?, Ce doz ati luat? Tocmai de aceea, orice fel de medicament trebuie luat la recomandarea unui specialist. Nu ncepem s lum aspirin doar pentru c am auzit c previne aparitia unui AVC. Ea se recomand n anumite cazuri si numai de ctre un specialist cardiolog sau neurolog. De asemenea, trebuie fcut diferent a ntre medicatia antiagregant si medicatia anticoagulant. Aceasta din urm se d n cazul n care exist deja trombi (cheaguri de snge) care trebuie dizolvati, precizeaz prof. dr. Popescu.
Alimentatie: atentie la produsele care au un continut mare de sare!
Alimentatia – trebuie evitate consumul de buturi alcoolice, consumul de alimente cu continut mari de grsimi sau de alimente srate. Atentie la produsele semipreparate, la condimentele gen Vegeta sau chiar la unele lichide care au un continut crescut de sare. De exemplu, apa mineral are un continut crescut de sodiu si nu face bine pacientilor cu HTA, mai ales celor care au fcut deja un accident ischemic cerebral. Fumatul – nicotina contribuie la dezvoltarea aterosclerozei si la aparitia hipertensiunii arteriale. Fumatul este principalul factor de risc modificabil pentru AVC. Riscul fumtorilor de a avea AVC este de 2-4 ori mai mare dect riscul nefumtorilor. n cazul unui fumtor nrit, dup ce renunt la fumat, riscul AVC scade, ajungnd pn la normal (egal cu riscul populatiei nefumtoare). Sedentarismul si obezitatea – activitatea fizic practicat regulat, n functie de vrst si de conditiile fizice ale fiecrei persoane ajut la mentinerea unei greutti optime, mbuntteste circulatia sngelui, scade tensiunea arterial, creste colesterolul bun si scade colesterolul ru, completeaz prof. dr. Cristian Dinu Popescu.
Controale medicale periodice
Un pacient cu un avc ischemic n istoric trebuie s fac periodic o serie de controale si analize simple: msurarea tensiunii arteriale (lunar la cabinetul medicului de familie), determinarea nivelului de colesterol din snge si al glicemiei – mcar o dat la sase luni. Este recomandabil s se fac periodic si constant aceste verificri, mai ales dac persoana n cauz are si factori de risc nemodificabili (vrsta naintat, antecedente personale si familiale de AVC, accident ischemic tranzitor sau infarct miocardic). Este important cunoasterea valorilor acestor parametri, pentru a putea fi tinuti sub control, ncheie prof. dr. Cristian Dinu Popescu.
