Accidentul vascular cerebral ischemic este ntlnit n majoritatea cazurilor – aproximativ 80-85% dintre accidentele vasculare cerebrale (AVC), Cel mai frecvent, AVC ischemic apare la persoanele n vrst, dar exist situatii cnd si tinerii ajung n spital din cauza unui astfel de eveniment nedorit. Un AVC ischemic este cauzat de un cheag de snge care blocheaz circulatia sangvin dintr-o anumit zon a creierului. Exist mai multe mecanisme care pot duce la aparitia cheagului de snge si, n final, la producerea unui AVC ischemic.
Prof. dr. Cristian Dinu Popescu, seful Clinicii de Neurologie din cadrul Spitalului de Recuperare Iasi: „Un accident vascular cerebral ischemic este cauzat de un cheag de snge care blocheaz circulatia sangvin dintr-o anumit zon a creierului. Exist mai multe mecanisme care pot duce la un AVC ischemic. n primul caz cheagul de snge se poate dezvolta ntr-o arter ngustat care irig creierul. O alt situatie este cea n care cheagul de snge ajunge n arterele din circulatia cerebral dup ce a migrat de la nivelul inimii sau din orice alt regiune a corpului. Un pacient care face un AVC ischemic are o serie de conditii existente naintea producerii acestui eveniment. De regul, se asociaz hipertensiunea arterial cu cresterea de valori mari ale colesterolului n snge, cu prezenta unor factori de risc cum ar fi fumatul, consumul de buturi alcoolice, diabetul. Sau poate fi vorba si de unele elemente care determin disfunctii cardiace, n special elemente care conduc la aparitia unor fibrilatii atriale.
Grup de proteine si factori care pot cauza un AVC la pacienti mai tineri
La aceste mecanisme se adug modificrile continutului sngelui si trombozele venoase. O serie de evenimente ischemice cerebrale sunt legate fie de activarea excesiv a coagulrii („ngrosarea sngelui”), fie de inhibarea mecanismelor anticoagulante. Un grup de proteine si factori vor concura la aparitia accidentului vascular cerebral la pacienti mai tineri si la care nu se evidentiaz cauzele cele mai frecvente. Proteina C si antitrombina III ndeplinesc functia de anticoagulant, iar lipsa acestora favorizeaz tromboza. Protein S are efect fibrinolitic (dizolv trombul), iar bolile hepatice, renale si utilizarea anticonceptionalelor pot conduce la deficitul acesteia. Factorul V Leiden induce hipercoagulabilitate, crend predispozitie pentru infarctul cerebral si de miocard. Prezenta anticoagulantului lupic se asociaz cu riscul de tromboza. Hiper– homocisteinemia se asociaz cu dezvoltarea precoce a plcilor de aterom. Toti acesti factori si proteine pot fi identificate si dozate si n laboratoarele de analize medicale din Iasi. Dup identificarea acestor factori se va institui o terapie specific si de preventie a recidivei. Trombozele venoase cerebrale sunt rare, genernd aproximativ 1% din totalul accidentelor vasculare cerebrale.
Ce investigatii trebuie facute dupa un AVC
Depistarea problemelor cardiovasculare n cazul n care se consider c accidentul vascular cerebral ar fi putut fi provocat de o afectiune cardiac, se poate efectua o ecocardiogram sau o monitorizare electrocardiografic Holter ori un test telemetric. De asemenea, dac se suspecteaz probleme ce necesit solutii pe partea de cardiologie interventional sau chiar de chirurgie cardiovascular, se pot recomanda: o angiografie prin tehnici selective sau o angiogram prin tomografie computerizat (CT angiogram) ori prin rezonant magnetic (MRA). Angiografia cerebral si examenul Doppler: evidentiaz starea vaselor cerebrale Angiografia cerebral este o investigatie care poate arta dac undeva sunt stenoze (ngustri ale vaselor de snge cerebrale) situate n zone n care se poate practica stentarea. Prin aceast metod se poate identifica teritoriul arterial ocluzionat. Uneori putem practica aceast vizualizare printr-o metod neinvaziv – si anume prin examenul Doppler. Doppler-ul transcranian si extracranian este util pentru a identifica anumite tulburri de circulatie n sensul unor stenoze (ngustri a vaselor de snge). Identificarea factorilor de risc, alturi de efectuarea examenului Doppler pot ghida specialistul pentru a recomanda un tratament adecvat care poate ndeprta sau elimina posibilitatea producerii unui nou accident vascular cerebral. Un astfel de examen pune n evident starea vaselor cerebrale, att cele situate n afara craniului ct si portiunile incipiente ale arterelor din interiorul craniului. Examenul Doppler este total inofensiv si sunt deja din ce n ce mai multe cabinete unde se pot efectua examene Dopppler transcranian si extracranian.
Examenul Doppler: indicat si pentru cei care au n jur de 60 de ani, dar care nu au suferit un AVC
Examenul Doppler este util si pentru cei care au n jur de 60 de ani, dar care nu au suferit un AVC, oferind informatii despre mb- trnirea sistemului arterial cerebral si existenta unor placi aterosclerotice friabile (care se pot rupe). Spuneam c este indicat si pentru persoanele cu vrsta peste 60 de ani care nu au fcut un AVC. Mai ales dac la acestia tensiunea arterial are deja valori de alarm – adic peste 150 TA sistolica (n.r. – prima valoare a tensiunii arteriale este peste „15” cum se spune n limbaj popular). Examenul Doppler, alturi de identificarea si controlul factorilor de risc pot ghida specialistul pentru a recomanda un tratament adecvat ce poate ndeprta sau elimina posibilitatea producerii unui accident vascular cerebral. Chiar dac un astfel de examen presupune o anumit cheltuial’, trebuie s ne gndim mai nti la beneficii. Un astfel de examen permite cunoasterea strii vaselor cerebrale. Si asta nseamn foarte mult n orientarea medicului practician, n a stabili ce segmente sau teritorii pot fi ntr-o anumit msur afectate, favoriznd un eveniment vascular. Toti ne temem de evenimentele vasculare cerebrale sau cardiace (un AVC sau un infarct). Si uneori pot surveni amndou. Cele cardiace au procentaj mare de mortalitate, iar cele cerebrale au un procentaj mare de invaliditate. Deci, amndou sunt la fel de redutabile si au o influnen major asupra duratei de viat sau asupra calittii vietii. Pentru a reduce pe ct posibil riscul aparitiei unui accident cerebral vascular la o persoan n vrst este bine s fie identificatI si controlati factorii de risc, dar si s se fac un examen Doppler pentru a pune n evident starea vaselor cerebrale”.
