Unul din cinci adolescenti rom�ni �ntre 15 si 18 ani nu merge la scoal�

Unu din cinci adolescenti rom�ni, mai precis 19 la sut� dintre cei cu v�rste cuprinse �ntre 15 si 18 ani, nu merge la scoal�, ponderea acestora fiind foarte mare pentru Rom�nia, dar si pentru Uniunea European�, rezult� dintr-un studiu prezentat miercuri de UNICEF.

Studiul privind copiii/tinerii din afara sistemului de educatie i-a inclus pe cei care au urmat scoala �n trecut, dar au abandonat, precum si pe cei care nu au frecventat niciodat� scoala. Astfel, s-a putut stabili c� aproape 183.000 de copii �n anul scolar 2010/2011 si 174.000 de copii �n 2011/2012 nu erau cuprinsi �n sistemul de �nv�t�m�nt. „Aceste cifre reprezint� 19 la sut� din populatia de 15-18 ani, proportie ce r�m�ne constant� la nivelul celor doi ani asupra c�rora s-a focalizat analiza. Segmentul de populatie de v�rst� corespunz�toare �nv�t�m�ntului secundar superior care prezint� riscul cel mai ridicat privind participarea la educatie este reprezentat de copiii din mediul rural. Rata abandonului scolar din anul 2011/2012 indic� un risc crescut pentru elevii din zonele rurale: valoarea indicatorului este cu aproximativ 30 la sut� mai mare �n cazul acestora fat� de cei din urban”, rezult� din studiu. Reprezentantul UNICEF �n Rom�nia, Sandie Blanchet, consider� c� aceast� rat� de neparticipare scolar� �n r�ndul adolescentilor este foarte mare, at�t pentru Rom�nia, dar si pentru Uniunea European�, cu consecinte serioase. Blanchet a precizat c�, prin comparatie, Bulgaria are o rat� de necuprindere scolar� �n r�ndul tinerilor de 15-18 ani de 12,5 la sut�, iar Ungaria, de 11,5 la sut�. Reprezentantul UNICEF a mai atras atentia si asupra faptului c� Rom�nia aloc� cel mai mic buget din UE pentru educatie. Studiul f�cut de UNICEF a mai ar�tat c� ratele repetentiei �n clasele a IX-a, a X-a si a XII-a au fost cu peste 40 la sut� mai mari �n r�ndul elevilor din mediul rural, comparativ cu cei din urban. Rata abandonului �n functie de mediul de rezident� si de gen indic� faptul c� riscul cel mai �nalt de excluziune prin abandon este asociat b�ietilor din mediul rural. La nivelul anului 2011, cea mai mare proportie a populatiei din afara sistemului de educatie era �n v�rst� de 16 ani (aproape 85 la sut�), iar aproximativ 81 la sut� finalizaser� cel mult ciclul gimnazial. „Aceast� situatie semnific� faptul c� o proportie important� din populatia de 15-18 ani necuprins� �n sistemul de �nv�t�m�nt a fost supus� riscului excluziunii de la educatie �nainte sau cel mult la absolvirea gimnaziului. Proportia de aproape 20 la sut� a copiilor de etnie rom� �n segmentul populatiei de 15- 18 ani din afara sistemului de �nv�t�m�nt reflect� situatia defavorizat� a acestora sub aspectul educatiei”, a mai spus Sandie Blanchet.

Lucreaza fara sa fie platiti

Pe de alt� parte, conform aceleiasi cercet�ri, mai mult de jum�tate dintre copiii din afara scolii intervievati au afirmat c� au lucrat �n cursul ultimei s�pt�m�ni, aproape dou� treimi dintre ei fiind b�ieti. „Mai mult de 99 la sut� dintre acestia au lucrat, �ns�, f�r� contract de munc�”, se arat� �n studiu. �n privinta particip�rii la educatie, rata brut� de cuprindere �n �nv�t�m�ntul secundar superior subliniaz� disparit�tile dintre urban si rural, diferentele ajung�nd la 27-28 puncte procentuale, ceea ce evidentiaz� faptul c� o proportie important� a segmentului de tineri din zonele rurale nu frecventeaz� liceul. „Rata net� ajustat� de cuprindere scolar� permite identificarea unor disparit�ti privind participarea la educatia de nivel secundar superior si �ntre diferitele regiuni de dezvoltare, diferentele ajung�nd p�n� la 23- 26 puncte procentuale. Valoarea cea mai redus� a indicatorului este �nregistrat� �n Regiunea Nord-Est, regiune cu nivel mai redus de dezvoltare economic�, iar cea mai ridicat� �n Regiunea Bucuresti-Ilfov, cu cel mai �nalt nivel de dezvoltare”, a ar�tat, la prezentarea studiului, directorul Institutului de Stiinte ale Educatiei, Ciprian Fartusnic. El a mai spus c� cei mai multi tineri rom�ni p�r�sesc scoala imediat dup� clasa a IX-a, iar majoritatea lor lucreaz� �n agricultur� sau �n gospod�rie, f�r� a fi pl�titi. „Doar doi la sut� dintre cei care sunt �n afara sistemului au un loc de munc� si primesc salariu, ceea ce �nseamn� c� este o mare problem�, pentru c� ei nu au un viitor prea str�lucit. Nu vor putea fi dec�t muncitori necalificati”, a mai spus Fartusnic. El a mai spus c� tinerii care renunt� la scoal� provin din familii foarte s�race, dar si din familii cu situatie material� foarte bun�, care �si �ncurajeaz� copiii s� se ocupe de afacerile familiei, dec�t s� continue studiile. �n acest context, specialistii recomand� dezvoltarea interventiilor sustinute �n nivelurile inferioare de �nv�t�m�nt (ante si prescolar, primar, gimnazial) si, �n paralel, av�nd �n vedere dimensiunea �ngrijor�toare a fenomenului de excludere din sistemul de educatie �n �nv�t�m�ntul liceal, o serie de politici si m�suri de interventie focalizat�, care trebuie s� se afle printre priorit�tile Ministerului Educatiei. Sustinerea unor politici educationale coerente si a unor programe la nivel national pentru prevenirea abandonului scolar �n �nv�t�m�ntul primar, gimnazial si secundar superior, dublate de m�suri de sustinere de continuare a studiilor dup� clasa a VIII-a �n cazul copiilor cu oportunit�ti reduse, pot conduce astfel, �n mod direct, la diminuarea fenomenului de p�r�sire timpurie a sistemului de educatie, mai spun specialistii. „�n conditiile �n care participarea la �nv�t�m�ntul secundar superior prezint�, �n continuare, disparit�ti importante pe medii de rezident�, �n defavoarea mediului rural, este nevoie de noi programe de sprijin pentru segmentul de tineri din aceast� zon�, at�t de prevenire, c�t si de interventie pentru re�ntoarcerea la scoal�. Aceste m�suri pot viza, cu prioritate, anumite regiuni de dezvoltare, unde rata net� ajustat� de cuprindere scolar� �nregistreaz� cele mai sc�zute valori (N-E, S, S-V)”, se mai arat� �n recomand�rile formulate. M�surile privind cresterea calit�tii trebuie, de asemenea, s� vizeze �n mod sistematic at�t unit�tile de �nv�t�m�nt de nivel secundar superior din mediul rural, c�t si toate unit�tile care scolarizeaz� un num�r ridicat de copii aflati �n situatie de risc: copii care provin din familii foarte s�race, copii de etnie rom�, copii cu dizabilit�ti. De asemenea, �n opinia specialistilor, sistemul de educatie trebuie s� clarifice rolul si statutul �nv�t�m�ntului profesional si tehnic si s� promoveze mecanisme si instrumente mai clare de adaptare a retelei si ofertei scolare la realit�tile pietei muncii si de implicare a angajatorilor.