Dan Ravaru – �C�l�tori str�ini despre judetul Vaslui�

Mediul intelectual vasluian este marcat de personalitatea profesorului Dan Ravaru, absolvent al Facult�tii de Litere din cadrul Universit�tii �Al. I. Cuza� din Iasi (1965), folclorist, etnograf, istoric, publicist, editor de reviste (reprezentativ� din punctul nostru de vedere r�m�ne �Est. Revist� de cultur�, cu o aparitie asigurat� ast�zi de mai t�n�rul s�u confrate Lucian – Valeriu Lefter), prin activitatea sa cultural� si tip�rirea unor c�rti de reper �n istoriografia vasluian�. Valoarea lui Dan Ravaru este dat� mai ales de contributiile sale etnografice si folclorice, efectuate sistematic dup� angajarea la Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale Vaslui, un real c�stig pentru institutia respectiv�. Dan Ravaru reprezint� si un punct de sprijin pentru toti cei care se apleac� asupra cercet�rii trecutului diverselor localit�ti din judetul Vaslui prin oferirea sugestiilor medodologice si bibliografice, dar mai ales prin sustinerea moral� de care e nevoie �n societatea noastr� bazat� tot mai mult pe individualismul feroce �capitalist� d�mbovitean, din care nu lipsesc ura si invidia. Dan Ravaru a publicat volumele: �Datini si obiceiuri de pe Valea Tutovei�, Vaslui, 1980 (�n colaborare cu Silvia Ravaru); �Folclor, etnografie, istorie local�, Vaslui, 1998, vol. I; �Folclor literar de pe Valea Tutovei�, Piatra Neamt, 2001 (�n colaborare cu Silvia Ravaru); �Repere etnofolclorice si de istorie local�, Iasi, 2010; �Cartea Puiestilor�, Vaslui, 1999; �Comuna Alexandru Vlahut�, Vaslui, 2000; �Cartea �nt�ia a Racovei�, Piatra Neamt, 2002; �Stefan al II-lea si Vasluiul, capital� a Moldovei (1435-1442)�, Iasi, 2013; �Stefan cel Mare si Vasluiul�, Iasi, 2013; �Elemente de identitate Cultural� Comun� �n Teritoriul, Movila lui Burcel Vaslui Nord�, Vaslui, 2013 (�n colaborare cu Cristi Lucan si Nicoleta Dumitriu). Cercet�rile sale sunt concretizate si prin diversele articole si studii, unele de popularizare, publicate �n revistele tip�rite �n judetul Vaslui si �n tar�, dar mai ales �n �Elanul� (Giurcani) de care este legat sufleteste. Recent, a tip�rit o nou� lucrare, anume �C�l�tori str�ini despre judetul Vaslui�, lansat� de Biblioteca Judetean� �Nicolae Milescu Sp�tarul� cu prilejul Zilelor Culturale ale Vasluiului (15-17 august 2014) si pe care ne propunem s� o prezent�m cititorilor avizati si amatori. Termenul de �c�l�tor� este impropriu, dac� ne g�ndim la activitatea misionarilor catolici sositi �n spatiul rom�nesc nu din motive de c�l�torie, ci mai degrab� trimisi de institutiile abilitate (De Propaganda Fide), sau la cea a solilor si agentilor secreti. Lucian Boia definea istoria printr-un �interminabil discurs despre ceilalti, desp�rtiti de noi �n timp si spatiu�. Alteritatea reprezint� o problem� tot mai actual� �n contextul globaliz�rii. Noi si ceilalti! Ceilalti si noi! Opiniile celuilalt despre noi reprezint� surse importante �n imaginarul colectiv si istoria mentalit�tilor. S-a schimbat ceva �n perceptia rom�nilor de mentalul colectiv occidental? Demersul istoric al lui Dan Ravaru, concentrat exclusiv asupra actualului judet Vaslui, este unic �ntr-un fel �n istoriografia local�, p�n� la el m�rturiile si relat�rile c�l�torilor str�ini fiind folosite izolat �n monografiile ce privesc localit�tilor cercetate. Aria de investigatie a autorului este redus� la actualul judet Vaslui, format prin reforma administrativ� din 1968 si care cuprinde �n mare m�sur� arealele fostelor judete Vaslui, Tutova si F�lciu (a nu se confunda cu fostele tinuturi si districte, tinutul medieval F�lciu cuprindea si teritoriile din st�nga Prutului din celebrii Codri ai Tigheciului). �n argumentul s�u, pe bun� dreptate, Dan Ravaru pune la �ndoial� artificialitatea creatiei administrative din 1968, care a r�nit orgoliile b�rl�denilor si husenilor, la 7 mai 1990 lu�nd fiint� la C�mpulung Muscel, Liga National� a judetelor abuziv desfiintate, �n care orasele B�rlad si Husi �si aveau reprezentanti. Prin legea din 1968 s-a renuntat la raioanele de sorginte sovietic� si s-a revenit la marile diviziuni de dinainte de 1950 – judetele, impun�ndu-se o centralizare f�r� precedent �n perioada modern�. Refoma din 1968 dep�seste incompatibilitatea configuratiei arhaice de dup� Regulamentele organice (1831-1832) cu cerintele devolt�rii economice, reprezent�nd �un succes remarcabil al echipei de specialisti care a preg�tit-o� (vezi �Tezaurul toponimic al Rom�niei Moldova�, Volumul I, Partea I, p. XVII). Demersul cercet�torului Dan Ravaru debuteaz� cu �Primele relat�ri ale c�l�torilor str�ini despre arealul actualului judet Vaslui�, �n care include m�rturiile l�sate de Anton Verancsics, Felix Petan?i?, Maciej Stryjkovski, John Newberie, Henry Austelle, Francesco Pasti, Martin Gruneweg, Stanislaw Warszewichi, Jan Kunig Schonhofen, diversi agenti si soli. M�rturiile evidentiaz� elemente de interes national si local, cum ar fi romanitatea rom�nilor, religia, ceremonialul de la curtile domnesti, reteaua c�ilor de comunicatii, organizarea bisericeasc�, aspecte etnice, moravuri, ospitalitatea moldovenilor, vitejia ostenilor, invaziile popoarelor vecine, reteaua hidronimic�, localizarea asez�rilor Vaslui, B�rlad si Husi, elemente de toponimie, forme de relief, structura locuintelor, statutul privilegiat al femeilor din societatea moldoveneasc�, diferit de cel al grecilor si otomanilor, portul, �mbr�c�mintea, armele si altele. Bun cunosc�tor al evolutiei istorice a neamului rom�nesc, Dan Ravaru intervine atunci c�nd este cazul cu explicatiile necesare unui asemenea demers istoriografic, subliniind eventualele erori de interpretare ale c�l�torilor cercetati. Originea social� a celor care ne-au l�sat m�rturii este divers�: negustori, reprezentanti a unor case de comert, clerici (Episcopi, preoti, c�lug�ri), �nv�t�tori, nobili, militari, agenti secreti. Preponderent a autorilor este occidental�. M�rturiile l�sate surprind fenomenul de aculturatie, contactele dintre civilizatii, prefacerile suferite de societatea rom�neasc�, trecerea de la modelul bizantin la cel occidental. Misionarii catolici aflati �n activitate la Husi pun �n circulatie etimologia husit� a localit�tii vizitate, retinut� si pus� �n discutie si de Dan Ravaru (p. 20), demontat� de istorici ca Melchisedec Stef�nescu, Nicolae Iorga, C. C. Giurescu si multi altii, sustinut� de B. P. Hasdeu. Un caz aparte l-a constituit istoricul Gheorghe Ghib�nescu, care �n lucrarea �Originea Husilor�, tip�rit� �n 1887, reia ideea originii husite de la B. P. Hasdeu, ulterior �n celebra colectie din �Surete si izvoade� (vezi volumul VII, 1912, p. XXXVI), admit�nd etimologia �ntr-un boier local Husea (Husul). Capitolul �La r�scruce de veacuri� debuteaz� cu Bernardino Quirini, numit Episcop la 7 ianuarie 1591, cu titlul �de Arges si Bac�u�, sosit �n Moldova la 1597, care descrie biserica catolic� din lemn din Husi si imoralitatea clericului catolic de aici, dar si din Vaslui. Insecuritatea reprezin� o caracteristic� a timpului, accentuat� mai ales �n timpul domniei lui Mihai Viteazul (1593-1601) si a urmasilor s�i. Urmeaz� m�rturiile l�sate de Tomasso Alberti, care g�seste B�rladul distrus �n totalitate de otomani si t�tari; armeanul Simeon Dbir Lehati, care aminteste biserica armean� din Vaslui din 1608; Charles de Joppecourt, elvetianul Alexandre sau Alexander, poetul polonez Samuel Twardowski. Capitolul ��n plin secol al XVII-lea� prezint� m�rturiile de dup� 1623, debut�nd cu Andrei Boguslavi?, cel ce-i aminteste pe �ungurii� (catolicii) din Husi. �La Husi, toti erau eretici husiti dar cu ajutorul Domnului nostru si osteneala mea de 4 ani au fost readusi acei locuitori la credinta catolic� desi se �nt�mpl� c� unii doresc s� ia �mp�rt�sania sub �utraque specie��. De obicei �n rapoartele prezentate la �De Propaganda Fide� misionarii catolici �si supraevaluau constient eforturile si �nf�ptuirile pentru obtinerea aprecierilor si bun�vointa institutiei respective. Paolo Bonnicia (Bonici) aminteste bisericuta de piatr� din satul Sc�nteia, tinutul Vaslui, ast�zi la judetul Iasi. Dan Ravaru prezint� �n continuare importantele m�rturii l�sate de Niccol� Barsi, Benedetto Emanuele Remondi, Woiczich Miaskowski, Achacz Taszycki, Bartolomeo Bassetti, Petru Bogdan Bac�i?, Paul Beke, Bonaventura din Campofranco, Marian Kurski, Robert Bargrave. Marco Bandini, Paul de Alep si Evlia Celebi au beneficiat de trei medalioane speciale, av�nd �n vedere economia m�rturiilor si importanta lor ca surse istorice. Amintim si recenta editie bilingv� din 2006 a prof. univ. dr. Traian Diaconescu a �Codexului� misionarului catolic de origine bosniac� Marco Bandini (Vizitarea general� a tuturor Bisericilor Catolice de rit roman din Provincia Moldova 1646-1648). Bandini evidentiaz� alegerea si succesiunea anual� a soltuzului t�rgului Husi din r�ndurile �ungurilor� si �valahilor�, fapt care ne duce cu g�ndul la importanta numeric� si economic� a comunit�tii catolice de aici. Bandini reitereaz� etimologia husit� a t�rgului Husi si surprinde corect originea toponimelor Vaslui si B�rlad �n hidronimele eponime. Dan Ravaru reproduce textele privitoare la Husi, Vaslui si B�rlad l�sate de Bandini pentru delectarea cititorilor cu sursa direct�, a c�rei lectur� �ti ofer� alte perspective. Varietatea si frumusetea informatiilor poate fi urm�rit� de cititori �n capitolele �Alti c�l�tori din secolul al XVII-lea�, �Dintr-un secol �n altul�, ��n plin secol al XVIII-lea� (trezirea n�zuintelor nationale, p�trunderea Luminilor si a purt�rilor alese), �Apus de secol XVIII�, �Un nou �nceput de secol�, �Sub semnul moderniz�rii, din Orient spre Occident�. Lucrarea cercet�torului Dan Ravaru se �ncheie �n nota ei fireasc�, cu o bibliografie minimal�, cititorul fiind atentionat �nc� din �Argument� �n acest sens: �Am omis cu bun� stiint� s� trec �n bibliografie ceea ce a spus x despre aceste texte, cum l-a comb�tut y si concluzie a tras �n final z�. Autorul adopt� schema �de �ntelegere a textului literar propus� de Umberto Eco�. Propunem spre lectur� analiza istoricului b�c�oan Dumitru Zaharia, cercet�tor �n arhivele Vaticanului, din studiul �Sudestul Moldovei, zon� de str�veche civilizatie si cultur� rom�neasc�, publicat �n �Cronica Episcopiei Husilor�, Editat� cu binecuv�ntarea Prea Sfintitului Episcop Ioachim, IX, 2003, p. 483-606. Putinele referiri bibliografice din text trimit la contributiile istoriografice care i-au oferit lui Dan Ravaru puncte de sprijin pentru constructia sa, bazat� pe izvoarele publicate �n celebra colectie �C�l�tori str�ini despre t�rile rom�ne�, a c�rei editare a fost �nceput� �n 1968 de M. Holban, cu relat�ri din perioada cuprins� �ntre 1331 si 1866. Putem totusi remarca o mentalitate �centrist� (de la judet) �n privinta alc�tuirii bibliografiei selective, �n care sunt redate titlurile unor lucr�ri si studii despre orasul Vaslui, dar lipsesc cu des�v�rsire cele privitoare la orasele Husi si B�rlad, mult mai valoroase prin continut si abordare. Elaborarea aparatului critic si a bibliografiei aferente �n istoriografia vasluian� ar necesita un articol special. Lucrarea lui Dan Ravaru, al�turi de �Vasluiul De la t�rg la oras�, Iasi, Editura PIM, 2014, semnat� de Paul Zahariuc si Lucian-Valeriu Lefter, se �nscrie �n eforturile de �mbog�tire a istoriografiei vasluiene, aflat� �ntro evolutie f�r� precedent, fenomen datorat altruismului si dorintei de aflare a adev�rului istoric de c�tre istorici si cititori, deopotriv�.

Costin Clit