TRADITII SI OBICEIURI DE T�IEREA CAPULUI SF. IOAN BOTEZ�TORUL

�n aceast� zi, crestin�tatea pr�znuieste cu evlavie si tristete T�ierea Capului Sf�ntului Prooroc Ioan Botez�torul, numit �n popor si Sf. Ioan de Toamn�, Sf. Ioan cap t�iat, fiind si ultima s�rb�toare important� din anul bisericesc, care se �ncheie pe 31 august.

Cultul s�u s-a dezvoltat �n timp, iar Biserica, dinn R�s�rit, si din Apus, i-a consacrat, ca si Maicii Domnului, mai multe s�rb�tori importante �n timpul anului bisericesc : Soborul Sf. Ioan Botez�torul (7 ianuarie), Nas- terea lui Ioan Botez�torul (24 iunie) si T�ierea Capului Sf. Ioan Botez�torul (29 august). Considerat �naintemerg�torul Domnului, Sf. Ioan care a dezv�luit lumii, prima dat�, c� Iisus este Mesia trimis de Dumnezeu, fiind totodat� si ultimul mare profet al Vechiului Testament, dar si cel care a f�cut trecerea spre perioada Noului Testament. Sf�ntului Ioan �nainte Merg�torul M�ntuitorului, precum a fost �naintea Domnului s�u cu nasterea, tot asa i se c�dea s� fie �nainte si cu moartea. Si precum Domnul Hristos avea s� p�timeasc� pentru p�catele omenesti, tot asa si Merg�torul �naintea lui a suferit moarte muceniceasc� pentru f�r�delegea lui Irod. Irod, care se numea Antipa, tetrahul Galileei, fiul lui Irod cel Mare, care a ucis pe pruncii cei din Vitleem, fiind a patra odrasl� rea a r�d�cinii rele, care a st�p�nit �n Galileia, a luat mai �nt�i de sotie pe fiica lui Areta, �mp�ratul Arabiei, si a petrecut cu ea mult� vreme. Apoi �ndr�gostindu-se de frumusetea Irodiadei, femeia fratelui s�u, Filip, a luat-o pe ea de sotie, �nvoindu-se astfel la pofta lui necurat�. Pentru Ioan Botez�torul cea mai important� scoal� de formare duhovniceasc�, ca propov�duitor al poc�intei si botez�tor al lui Iisus a fost Pustiul Iordanului. Cuv�ntul lui Ioan Botez�torul era �ndr�znet. El nu l-a crutat nici pe regele, pentru p�catul s�u de a se c�s�tori cu Irodiada, sotia fratelui s�u, Filip, c�nd acesta era �n viat�. Din c�s�toria cu Irodiada, Filip a avut o fiic�, Salomeea. Irod l-a �ntemnitat pe Ioan pentru curajul s�u, iar Irodiada, care nutrea o puternic� ur� �mpotriva Proorocului, astepta un prilej de r�zbunare. Irod si-a s�rb�torit ziua de nastere cu mare fast, �n apropierea Pastelui, invit�ndu-i la aceast� aniversare pe nobilii regatului. Era momentul prielnic ca Irodiada s� se r�zbune. Cu acest prilej, fiica ei, Salomeea, a dansat cu voluptate �n fata oaspetilor. Ea a fost admirat� de toti nobilii invitati la osp�t si mai ales de Irod, care i-a promis drept, r�splat� orice i-ar cere, chiar si o jum�tate din regat. Sf�tuit� de mama sa, Salomeea i-a cerut regelui drept r�splat� capul Sf�ntului Ioan Botez�torul. Irod a fost derutat, dar trebuia s�-si respecte jur�m�ntul, pentru c� de fat� erau cei mai importanti nobili din regat. Sentinta a fost executat� imediat. Un soldat l-a decapitat pe Sf�ntul Ioan, care era �ntemnitat �n castelul lui Irod de la Maherus. Capul �ns�ngerat a fost adus pe un platou, iar Salomeea i-a prezentat Irodiadei mult asteptatul trofeu. �n mijlocul acelui osp�t, pic�nd �nc� s�ngele, acel cap a gr�it aceleasi cuvinte mustr�toare: �Nu ti se cade s� ai de sotie pe femeia lui Filip, fratele t�u!� Irodiada, lu�ndu-l, �ntepa cu acul limba care mustra f�r�delegea lor. Si batjocorindu-l destul, nu l-a dat s�-l �ngroape �mpreun� cu trupul, pentru c� se temea s� nu �nvie c�nd se va lipi capul de trup. De aceea, regele le-a dat ucenicilor trupul Sf�ntului. Ei au mers �n cetatea Sevastia si l-au �ngropat, dup� care au mers la Iisus s�-i m�rturiseasc� sf�rsitul mucenicesc al Proorocului Ioan. �n schimb, capul Sf�ntului a avut o istorie tulbur�toare: la �nceput a fost �ngropat de Irodiada �n curtea locuintei sale, la mare ad�ncime. Traditia crestin�, spune c� doar Ioana, sotia dreg�torului lui Irod stia unde a �ngropat Irodiada capul Sf�ntului Ioan. �n mare tain�, ea l-a dezgropat si l-a �nhumat, �ntr-un vas de lut, �n Muntele Eleonului ( Muntele �n�lt�rii). O datin� dintre cele mai uzitate la poporul rom�n este tinerea postului negru, si asta �n r�stimpul de la T�ierea capului Sf. Ioan (29 august) p�n� la �n�ltarea Sfintei Cruci (14 septembrie). Prin acest post postitorii �si m�ntuiesc sufletul de cele mai grele p�cate f�cute �n viat�, precum: furturi cu ucideri, cauza r�m�nerii familiei f�r� c�p�t�i, omoruri, aprinderi sau, ceea ce des se �nt�mpl� la femei, omor�rea pruncilor micuti noaptea, �n somn, f�r� stire si voie, lep�darea pruncilor f�r� vreme, cu voie ori prin greseal�. Se mai poate �mplini si de frati pentru surori, de surori pentru frati, de p�rinti pentru copii si contrar, ba chiar pentru oarecare rud� mai apropiat� pierdut� �n lume, sinucis� ori �necat�. De mai multe si mai adese ori �ns� se posteste de p�rinti pentru blestem�tiile si vorbele ur�te si grele vorbite �n ceasuri necurate, �n m�nie si furie contra copiilor. Acest post se tine cu m�ncarea �n fiecare zi a unei turte de gr�u sau de m�lai, coapt� pe c�rbuni, pe care singur p�c�tosul sau cel ce posteste trebuie s� o fac� si s� o coac� si iar�si numai el s� o ating�. Nu e apoi permis s� o taie, ci totdeauna, m�nc�nd, s� o fr�ng�, p�str�ndu-se restul r�mas de la m�ncare jos, pe p�m�nt, sub icoan� sf�nt� si, dac� se poate, s� fie icoana Preacuratei. La p�cate mai usoare se pot m�nca si poame. Asemenea este oprit� dormirea �n pat, ci pe p�m�nt si, de se poate, f�r� asternut, numai la c�p�t�i o perin� umplut� cu paie de gr�u si neacoperit cu nimic. La sf�rsitul postului, merg�nd la biseric�, duce poman� menit� celui care posteste: colac, struguri albi, untdelemn, o chit� de flori �n al c�rei mijloc este o luminare de cear� curat� si f�cut� de femeie iertat� ori de fat� fecioar�. S�rb�toare T�ierea capului Sf�ntului Ion, numit� si ,,Crucea mic� sau �Sf. Ioan taie capul pe curechi� cum este denumit� �n popor este rea de friguri, c�ci atunci de regul� �ncep frigurile a prinde pe oameni. De aceea se posteste, nu se m�n�nc�: struguri rosii sau varz� rosie nici m�car fiertur�, fructe rotunde, care seam�n� cu un cap (mere, pere, nuci, c�p�t�ni de usturoi) sau cu o cruce (nuci, pepene), nu se bea vin rosu, nu se m�n�nc� fructe sau legume rosii nici g�tite. Nu se taie nimic cu cutitul, ci totul se rupe cu m�na. Unii m�n�nc� numai struguri albi sau ajuneaz�. Nu se m�n�nc� din blid �ntins sau tipsie. Se �mpart mere, pere si castraveti oamenilor nevoiasi. �n ziua �n care cade Crucea mic� nu se sem�n� nici o bucat� de p�m�nt.

Dan Horgan

Bibliografie:

– Adrian Fochi – �Datini si eresuri populare de la sf�rsitul secolului al XIX-lea�, Editura Minerva, Bucuresti, 1976. – Antoaneta Olteanu – �Calendarele poporului rom�n�, Editura Paideia 2001. – Elena Niculita Voronca – �Datinile si credintele poporului rom�n�, Editura Polirom Iasi 1998. – Ion Ghinoiu – �Obiceiuri populare de peste an�, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997. – Ion Ghinoiu – �S�rb�tori si obiceiuri rom�nesti�, Editura Elion, Bucuresti, 2002. – Ion Talos – �G�ndirea magico-religioas� la rom�ni�, Dictionar, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001. – Simion FIorea Marian – �S�rb�torile la rom�ni� Editura �Grai si Suflet – Cultur� National�, 2001. – Tudor Pamfile – �Mitologia rom�n�, Editura ALL, Bucuresti, 1997. – Vietile Sfintilor, Editura Episcopiei Romanului si Husilor 1998.