Semnal editorial: Gheorghe Baciu – �Contributii privind istoria comunei Lipov�t�

Gheorghe Baciu, n�scut �n 1951 �n satul Fundu V�ii, comuna Lipov�t, judetul Vaslui, absolvent al Liceului nr. 1 din B�rlad si Facult�tii de Istorie �n cadrul Universit�tii �Alexandru Ioan Cuza” din Iasi, actualmente profesor de istorie la Colegiul National �Mihai Eminescu” din Iasi, s-a remarcat prin studiile si lucr�rile dedicate �nv�t�m�ntului iesean, f�r� uitarea locurilor de bastin�. A publicat si public� �n reviste prestigioase, cum ar fi �Cercet�ri istorice”, �Acta Moldaviae Meridionalis”Anuarul Muzeului Judetean �Stefan cel Mare” Vaslui, �Dacia literar�” (serie nou�), �Ion Neculce”Buletinul Muzeului de Istorie a Moldovei, �Vremea scolii” (serie nou�), etc. Pe l�ng� lucrarea pe care o prezent�m a mai editat volumele �Tereza Str�tilescu, directoarea Liceului �Oltea Doamna” din Iasi (1902-1929)”, Iasi, Editura Panfilius, 208, 244 p. si �Schitul Orgoestii Noi (1792-1860)”, Iasi, Editura Panfilius, 2011, 258 p. Pornit la drum cu g�ndul public�rii monografiei comunei Lipov�t, autorul, potrivit propriilor m�rturisiri, a petrecut c�teva mii de ore ��n s�lile de studiu ale Arhivelor Nationale din Iasi, Bucuresti si Vaslui” (la Iasi si Vaslui ne-am �nt�lnit adeseori). Cunoasterea paleografiei chirilice �i faciliteaz� accesul la surse istorice abandonate din start de c�tre marea majoritate a istoricilor locali. Gheorghe Baciu, fidel crezului istoricului de profesie, nu s-a gr�bit �n demersul s�u initial si a publicat diverse studii �n reviste tematice pe care le-a reunit �n volumul de fat�. Sunt numerosi autorii locali cu �monografii” scrise la comand� si �n grab�, de sute de pagini, f�r� cercetarea arhivelelor din a c�ror inventare citeaz� copios (sau din diversele lucr�ri publicate), adev�rate capodopere ale plagiatului, care le confer� prestigiu si titluri stiintifice. Nu este cazul lui Gheorghe Baciu, a c�rui studii abund� �n informatii inedite culese din documentele pline de praful datorat trecerii timpului. Evenimentele care au marcat tinutul Vasluiului �n secolul al XV-lea sunt analizate �n dou� capitole distincte si utile, anume ��ntelegerea �viclean�” de la Lipov�t” (p. 7-14) si �Localizarea luptei din 10 ianuarie 1475 �n istoriografia rom�neasc�” (p. 15-28). Interventia ostilor poloneze din Moldova �n vederea re�nsc�un�rii lui Alex�ndrel �n v�rst� de 11 ani a determinat retragerea domnului Bogdan al II-lea la Lipov�t unde dealurile �mp�durite �i ofereau un ad�post sigur si unde a �ncheiat la 5 septembrie 1450 pacea �viclean�” prin care �se angaja s� renunte la tron �n momentul �n care Alex�ndrel ar fi �mplinit 15 ani si s� pl�teasc� regelui polon 7000 de galbeni turcesti pe an, cai si turme de oi”. (p. 11-12). �ntelegerea a fost urmat� de b�t�lia de la Crasna din 6 septembrie 1450 (o prim� ciocnire sa desf�surat �n ziua �ncheierii �ntelegerii din 5 septembrie 1450, imediat �nc�lcat�). Asupra localiz�rii luptei de la Vaslui nu insist�m, mai ales c� a constituit obiectul cercet�rii recente a lui Dan Ravaru �n lucrarea �?tefan cel Mare ?i Vasluiul”, Ia?i, Editura PIM, 2013, p. 62-96, dar nu numai (reconstituirea propus� de C. Cihodaru fiind cea mai veridic� p�n� �n prezent). �n studiul �O disput� istoriografic�: m�n�stirea Corbu sau / si m�n�stirea Lipov�t?”(p.29-44) demonteaz� teoria existentei unui schit la Lipov�t �n secolul al XV-lea si ctitorirea acestuia chiar de stefan cel Mare (1457-1504), iar printr-o pertinent� analiz� a documentelor face o distinctie �ntre m�n�stirea cu hramul Adormirea (Uspenia) de la Corbu, veche sih�strie, �nchinat� m�n�stirii Zografu de la Muntele Athos de c�tre domnul Miron Movil� Barnovschi (1626-1629) si cea cu hramul Sf�ntul Gheorghe, ctitoria marelui vornic al t�rii de Sus Gheorghe Coci (viitorul domn Vasile Lupu) construit� din lemn �ntre 1628 si 1631. Autorul pune cap�t vechii ipoteze eronate a istoricului Gheorghe Ghib�nescu si conchide c� m�n�stirea cu hramul Adormirea de la Corbu nu trebuie confundat� cu m�n�stirea Uspenia din Vaslui. Studiul se �ncheie cu descrierea arhitectonic� a bisericii de la Lipov�t. Studiile dedicate schitului Orgoestii Noi (p. 95-124), anume �Schitul Orgoestii Noi”, �Ospitul”de la Orgoesti-C�pusneni” si �Biserica de lemn din satul C�pusneni” preced vasta lucrare publicat� �n 2011 (�Schitul Orgoestii Noi (1792- 1860)”. Un episod nostim dar frecvent este relatat de Gheorghe Baciu �n lucrarea tip�rit� �n 2011. Autorul a pus la dispozitia parohului de la biserica din C�pusneni un scurt istoric al l�casului �n 2005. �Peste doar c�teva luni, cu �binecuv�ntarea” aceluiasi paroh, materialul �n cauz�, ad�ogit cu c�teva informatii copiate din cartea prof. dr. Dorinel Ichim si cu c�teva �contributii proprii”, a fost �nsusit de c�tre un �istoric” de ocazie, produsul acestui plagiat, completat cu numele plagiatorului, fiind si ast�zi vizibil pe peretele pronaosului bisericii din C�pusneni” (�A se vedea �Schitul Orgoestii Noi (1792-1860)”, p. 179-180). Lucrarea este �ncheiat� prin capitolul �Scoala sp�tarului stefan Anghelut� de la Chitoc (1857-1874)” (p.125-145), valoros prin informatiile inedite oferite. Arhiereul Dr. Veniamin Pocitan B�rl�deanul �n studiul �scolile catihetice din Eparhia Husilor”, publicat �n revista �Biserica Ortodox� Rom�n�” (octombrie, noiembrie si decembrie 1930) si republicat de noi �n volumul II din �Studii si articole privind istoria orasului Husi” (p. 337-356), avanseaz� ipoteza �nfiint�rii unei scoli catehetice la Chitoc de sp�tarul stefan Anghelut� la �ndemnul Episcopului Meletie Istrati, asezat� sub conducerea seminaristului Teofan Oancea, ajuns institutor �n t�rgul F�lciu. Prin studiile si lucr�rile sale Gheorghe Baciu se impune �n mediul istoriografic vasluian, al�tur�ndu-se celor care �ncearc� s� scoat� la iveal� adev�rul istoric. O recenzie valoroas� prin opiniile, aprecierile si observatiile pertinente, semnat� de prof. univ. Mircea Ciubotaru, urmeaz� s� vad� lumina tiparului �n revista �Prutul”.

Costin Clit