Poveste de… povestit

Nu cu mult timp n urm, Ion, un bun prieten, mi-a spus o poveste. Interesant. De unde o stia, nu stiu. O fi inspirat din realitate, o fi imaginatia sa, iarsi nu stiu. Cert este c m-au cam ntors pe dos cele auzite, ce mi-a spus fiind si o lectie de viat. Sau nvttur de minte. Adevr sau imaginatie, nu mai conteaz. Se fcea c acest amic al meu, Ion, nume de slug, nu-i asa, rmsese cam fr ocupatie. Viat grea, avea copii, nevast si o bucat de pmnt insuficient pentru traiul zilnic. Vedea cum angajati la diferite mosii o duceau bine, aveau simbrii care le alungau grija zilei de mine. Ce e drept aveau si carte. Ion, mai putin. Dar era muncitor, harnic si drept. Tot stnd si cugetnd, si aduce aminte Ion c, odat, a cunoscut un boier care se lupta cu alti vrjmasi pentru o mare dregtorie, boier pe care l-a ajutat, zi si noapte, n lupta sa. Nu mai avea timp pentru familie, pe care a cam neglijat-o, btlia fiind ndrjit. A cstigat lupta, boierul si, bucuros, a mprtit fel de fel de dregtorii mai mici celor ce i-au fost aproape, n special celor care, n zilele noastre, se numesc yesmen- i. Adic, mai pe ntelesul romnului de rnd, celor ce-l ascultau si-i ndeplineau poruncile fr nici un fel de comentarii si care au devenit favoritii acestuia. Atunci, ce si-a spus Ion? S mearg la curtea boiereasc si, poate-poate, si va aminti nalta fat boiereasc, de el. mbucurtor a fost faptul c boierul la recunoscut imediat. Ospitalier, acesta l-a primit n odaia de lucru a conacului, l-a servit cu ceva butur, cu toate c lui Ion i chioriau matele de foame, ntrebndu-l care-i baiul. Si-a spus Ion psul, c viata e grea, birurile sunt mari, se descurc din ce n ce mai greu, are copii la scoli nalte si c ar vrea s munceasc. A stat boierul, s-a gndit si, ntr-un trziu i-a spus s mai treac pe la dregtorie, va analiza cererea si poate se va gsi un loc de munc si pentru el. A plecat Ion bucuros si, ntr-adevr, dup un timp, a fost angajat la curtea boiereasc ca argat. Am ntrebat: De ce Ioane, argat? Tu, care i-ai fost mereu alturi! Mi-a rspuns: Simbria, prietene, simbria era putin mai mare dect a rndasilor, dar mai mic dect a birjarilor de pe calestile boieresti! Argatii primesc asemenea lefuri. – Si nu ai spus nimic, nu ai ntrebat, de ce, conasule? – Asa m stii tu pe mine, plngcios, slugarnic si umil? Atunci, n sinea mea, am realizat c, o fi Ion nume de slug, dar, din cte mi cunoasteam prietenul, slug nu a fost niciodat.

Ioan Ilascu

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.