Depresia- boala care, ignorat�, poate ucide

Statisticile arat� c� 15% din populatie sufer� de depresie la un anumit moment pe parcursul vietii. Desi exist� tratament, iar medictia antidepresiv� poate fi eficient� �n 60-80% din cazurile de depresie, doar 25% dintre cei afectati urmeaz� un tratament eficient. Motivele: lipsa de resurse, lipsa personalului medical specializat, stigma social� asociat� bolilor psihice, evaluarea inadecvat�. Depresia poate afecta pe oricine, de la t�n�r la b�tr�n si este una dintre cele mai r�sp�ndite boli �n �ntreaga lume. Organizatia Mondial� a S�n�t�tii (OMS) estimeaz� c� aproximativ 350 de milioane de oameni de toate v�rstele sunt afectati, fiind a treia cauz� de dizabilitate la nivel global �n 2004, iar pana �n 2020 va deveni principala cauza.

Depresia poate duce la suicid. La nivel global OMS estimeaz� c� aproximativ 1 milion de oameni se sinucid �n fiecare an, iar un procent �nsemnat dintre acestia sufer� de depresie. Mai mult, pentru fiecare persoan� care comite suicid, exist� 20 sau mai multe care au tentative de suicid. Scidul include o serie de gesturi sau actiuni pe care o persoan� le �ntreprinde pentru a-si provoca moartea. Acest fenomen este unul semnificativ. Niciuna din structurile sociale umane cunoscute nu a tratat cu indiferent� gestul suicidar, nici din punct de vedere moral, nici din punct de vedere legislativ. �n fapt, pentru majoritatea persoanelor, suicidul este o situatie care trezeste sentimente puternice: fric�, mil�, indignare dar nu indiferent�. �n lume, cineva moare prin suicid la fiecare 40 de secunde. uicidul este si o problema important� de s�n�tate la nivel mondial, �n special �n ceea ce priveste adolescentii si tinerii adulti, la aceast� grup� de v�rst� reprezent�nd a treia cauz� de moarte. Mai mult de jumatate din cei care se sinucid au mai putin de 45 de ani. �n Romania, statisticile publicate de OMS (Organizatia Mondiala a Sanatatii), plaseaz� suicidul la 21:100.000 b�rbati si 3,5:100.000 femei (2009). S consider� c� p�n� la 90% dintre cei care se sinucid au o afectiune psihic�, chiar dac� acest act este uneori prima manifestare a acelei afectiuni. intre tulbur�rile psihice, cel mai frecvent asociate cu suicidul sunt: depresia, schizofrenia, abuzul de alcool si anxietatea marcat�. Atunci c�nd una sau mai multe din aceste boli se asociaz�, riscul ca o persoan� s� recurg� la suicid creste semnificativ. Exista multe idei preconcepute la nivel social privind suicidul, idei care nu corespund realit�tii. O parte din cele mai frecvente sunt: – cei care vorbesc despre intentia de a se sinucide, o fac doar pentru a atrage atentia sau pentru a-i manipula pe ceilalti. FALS – de multe ori cei care se g�ndesc la suicid vorbesc despre asta, fie cu membrii familiei, fie cu prieteni, fie cu profesionisti din domeniul medical. Aceste persoane sunt �ntr-o situatie dificil� si resimt o durere sufleteasc� pe care nu stiu cum s� o opreasc� si astfel caut� ajutor la ceilalti. – persoanele care doresc s� se sinucid� sunt convinse c� vor s� moar�. FALS – de cele mai multe ori nu �ncearc� dec�t s� opreasc� o durere pe care nu o mai pot suporta. Pur si simplu �n acel moment nu v�d alt� solutie. persoanele care vor s� se sinucid� nu caut� ajutor. FALS – de foarte multe ori astfel de persoane caut� ajutor, dar, �n cele mai multe cazuri, �n mod timid datorit� prejudec�tilor celorlalti privitoare la suicid si la tulbur�rile psihice. – odat� ce o persoan� s-a hot�r�t s� se sinucid�, nu se poate face nimic pentru a-i schimba decizia. FALS – de multe ori este doar o dorint� de a opri o durere sufleteasc� pentru care nu g�seste alt� solutie, dar dac� i se ofer� o alternativ� o poate accepta. persoanele care �ncearc� s� se sinucid� sunt slabe. FALS – p�n� la 90% din cei care �ncearc� s� se sinucid� sufer� de o tulburare psihic�, care presupune si un dezechilibru biochimic la nivelul creierului, dezechilibru care poate fi tratat. – persoanele aflate �n suferint�, care au idei de suicid nu ar trebui �ntrebate despre asta pentru c� e posibil s� li se dea idei. FALS – de multe ori cei cu idei de suicid doresc s� vorbeasc� despre asta pentru a mai sc�dea din tensiunea interioar� provocat� de g�ndurile respective. �n plus, astfel se poate afla c�t de serioase sunt intentiile suicidare ale persoanei respective si se poate acorda ajutor. – persoanele care �ncearc� s� se sinucid� si supravietuiesc, nu vor mai incerca alt� dat�. FALS – din contr�, multe din aceste persoane vor �ncerca din nou s� se sinucid�. – suicidul survine �ntotdeauna f�r� semne de avertizare. FALS – la majoritatea celor care �ncearc� s� se sinucid� exist� semne care anunt� gestul.

Semne ce anunta suicidul

Exist� multe semne care pot anunta suicidul la o persoan�. P�n� la 75% din cei care se sinucid prezint� cel putin unul din acestea: – sunt deprimati sau tristi �n majoritatea timpului – scriu sau vorbesc mult despre suicid, despre moarte sau – spun mereu ca si-ar dori s� fie morti – tind s� se retrag� fat� de familie si prieteni – se simt lipsiti de sperant� sau neajutorati – se simt �o piatr� de moar� pentru ceilalti – se simt �prinsi �n cusc� – f�r� nicio iesire dintr-o situatie pe care o consider� de nesuportat – sunt foarte impulsivi – sunt foarte iritabili si agitati – si-au pierdut interesul fat� de majoritatea activit�tilor – au rezultate mult mai slabe la serviciu sau la scoal� fat� de performanta obisnuit� – insomnie – abuz de droguri sau alcool – au activit�ti �finale� de tipul: scriu un testament, dau lucruri la care tin foarte mult, �si regleaz� probleme financiare etc. – au sentimente excesive de vinov�tie sau rusine �n ceea ce �i priveste pe profesionistii din domeniul medical, este recomandat ca acestia s� afle despre intentii privitoare la suicid, de la toti cei care au diagnosticul de depresie, tulburare bipolar�, schizofrenie, tulbur�ri legate de consumul de alcool sau tulbur�ri legate de consumul de substante ilicite. Aceleasi recomand�ri sunt valabile si pentru cei cu durere cronic� sau cei care au suferit un eveniment negativ semnificativ (pierderea cuiva drag, divort, pierderea locului de munc�, probleme legale importante etc.). Legislatia din Rom�nia (Legea 487/2002) precizeaz� c� cei care au risc de a-si face r�u pot fi internat i �ntr-un serviciu psihiatric pentru perioada c�t acest risc este semnificativ. Internarea este recomandat� at�t pentru a proteja persoana respectiv�, c�t si pentru a-i oferi posibilitatea de a primi ajutorul de care are nevoie.

Ce este depresia

Depresia este o boal� care debuteaz� frecvent �n anii tineretii, av�nd un risc mare de recurent� (posibilitatea reaparitiei episoadelor depresive de-a lungul vietii). V�rsta medie de debut a depresiei este �n jur de 40 de ani, 50% dintre persoanele afectate av�nd debutul bolii �ntre 20 si 50 de ani. Depresia poate aparea �nc� din copilarie si p�n� la v�rste �naintate. �n ultimul deceniu studiile au ar�tat o crestere a incidentei depresiei la persoanele sub 20 de ani, probabil �n asociere cu cresterea consumului de alcool sau droguri la aceast� categorie de v�rst�. Indiferent de tar�, cultur�, standard socioeconomic s-a observat c� num�rul femeilor care sufer� de depresie este de dou� p�n� la trei ori mai mare dec�t cel al b�rbatilor. Conform OMS, una p�n� la dou� mame din 10 fac depresie dup� nastere, fiind afectat� capacitatea de a avea grij� de copil si implicit cresterea si dezvoltarea ulterioar� a copilului.

Factori de risc pentru aparitia depresiei

– istoric de depresie sau tulburare afectiv� bipolar� �n familie – evenimente traumatice in copil�rie (decesul unui p�rinte, abuz, abandon, divort, violent�) – divortul sau lipsa unei relatii interpersonale apropiate – somajul – asocierea cu alte boli cronice – expunerea la violente, catastrofe naturale – dezavantaje socio-economice: nivel sc�zut al educatiei, s�r�cia Depresia este rezultatul unei interactiuni de factori sociali, psihologici si biologici, la care se adaug� factori economici, dezastre naturale, conflicte.

Cauze psihosociale �n aparitia depresiei

Stresul reprezint� un factor important �n aparitia depresiei. Aproape toti ne confrunt�m cu evenimente stresante de-a lungul vietii, �ns� majoritatea dintre noi nu facem depresie. O explicatie ar fi c� materialul genetic al fiec�ruia ne influenteaz� foarte mult r�spunsul la stres. Dac� odat� cu anumite vulnerabilitati genetice si/sau biologice apar si evenimente stresante, poate ap�rea depresia. Cele mai frecvente evenimente de viat� stresante asociate depresiei sunt: pierderea �n copil�rie a unui p�rinte sau abandonul parental, trauma emotional�, divortul sau pierderea locului de munc�. Pierderea unui p�rinte �n timpul copil�riei creste semnificativ riscul aparitiei depresiei la adult, �n special dac� pierderea p�rintelui a avut loc �naintea varstei de 11 ani. Divortul parental �n copil�ria timpurie a fost de asemenea asociat cu o crestere a riscului de depresie la adult. Un alt element de risc este abuzul fizic sau sexual �n copil�rie. Femeile cu istoric de abuz sau neglijare �n copil�rie au un risc de 10 ori mai mare de a face depresie. Somajul reprezint� un factor precipitant important fiind asociat cu un risc de trei ori mai mare pentru aparitia depresiei. S-a observat c� poate fi asociat si cu suicidul. Cresterea cu 1% a somajului este asociat� cu o crestere de 0,79% a suicidurilor la persoanele cu v�rsta mai mic� de 65 de ani. S�r�cia, gradul de �ndatorare, pierderile financiare importante datorate crizei economice sunt de asemenea factori de risc asociati aparitiei depresiei. Declansarea unei depresii este deseori asociat� unui factor psihotraumatizant sau stresant. Episoadele ulterioare nu sunt mereu asociate unor psihotraume. Se consider� c� modific�rile biologice ap�rute dup� primul episod de depresie, vor fi cele care vor conduce la aparitia altor episoade de-a lungul vietii.