Cel mai expus grup de persoane în fata temperaturilor crescute sunt cardiacii. Acestia suportã cel mai greu zãpusealã caracteristicã sezonului estival si, prin urmare, acum trebuie sã acorde o atentie sporitã sãnãtãtii lor. Sãnãtatea este influentatã, în mare mãsurã, de complexul factorilor atmosferici, ce includ temperaturã, umiditatea, presiunea si curentii de aer. Pe timp de varã, când temperaturile înregistreazã valori record, persoanele sensibile si în special suferinzii de inimã sunt cei mai susceptibili de a acuza neplãceri, precum dispnee (dificultate în respiratie), tahicardie (accelerarea anormalã a bãtãilor inimii), ameteli, palpitatii, lesin, spasmofilie sau anginã pectorala. Totodatã, în aceastã perioadã, cardiacii sunt expusi riscurilor crescute de accidente vasculare si chiar infarct miocardic. În plus, variatiile de temperaturã sunt deosebit de nocive pentru hipotensivi, cãrora cãldurile le accentueazã simptomele bolii. Vasele de sânge din piele se dilatã sub actiunea cãldurii extreme, iar presiunea sângelui si irigarea creierului scad. Ca urmare, apare fie lesinul, prin scãderea drasticã a tensiunii, fie riscul de stop cardiac, prin suprasolicitarea inimii. Se impune asadar cã iesirile afarã în plinã zi, atunci când temperaturile depãsesc cotele normale, sã fie limitate pe cât posibil. De asemenea, este indicat consumul a cel putin doi litri de lichide pe zi pentru a compensa pierderile de apa si electroliti prin transpiratie, în caz contrar ritmul cardiac suferã tulburãri. Pentru prevenirea neplãcerilor, medicii recomandã consumul de alimente bogate în coenzimã Q10, substantã activã cu rol major în bunã functionare a cordului si, nu în ultimul rând, sã se evite bãile în apa foarte rece dupã expunerea la soare, efortul fizic si excesele sexuale, care cresc riscul de infarct cu 50%.
