Circovii de var sau Circovii Marinei sunt serbati n unele zone ale trii pe 15, 16, 17 sau, n altele, pe 16, 17 si 18 iulie. n prima zi se serbeaz sfintii Chiric si Iulita – i zic Ciurica. Altii i spun celui din urm, care e schiop, Ciric Schiopul. Pe 17 este Circovul cel mai mare, Mucenita Marina, socotit sora lui Sf. Ilie Mrina; Ciurica si Sf. Ilie au fiecare cte trei Circovi.
n traditia popular, Ciurica este o divinitate rzbuntoare, care ciuruia n btaie pe cei ce lucrau n ziua ei. Este prima zi din cei trei Circovi ai Mrinei (15-17), n care si fac simtit prezenta zeitti feminine deosebit de puternice, care sanc- tioneaz sever orice abatere de la srbtoare. Circovii sunt vzuti ca niste fiinte malefice, puternic demonizate, ce i tortureaz cu boli si durere pe cei care le cad n mini; sunt un mic sobor de sfinti, fiecare cu propria personalitate (desi izolat pot fi considerati slugi ai Sfintei Marina), mai rzbuntori dect ea si care, cumulndu-si eforturile, instituie un regim sever unei perioade mai mari din calendarul popular (ciclul de trei zile). Prin unele zone ale trii se serbeaz chiar si trei rnduri de Circovi: trei zile vara, trei toamna si trei iarna. Circovii sunt un exemplu semnificativ pentru caracterul compozit al srbtorii, care practic copiaz modele mitologice diferite. Ei sunt pzitorii si ngrijitorii de hran ai fiarelor slbatice si, mpreun cu Filipii, mai mari peste fiarele slbatice, cunosc mai multe perioade de activizare, n care duntorul principal este lupul. Primul dintre Circovi este el nsusi o figur compozit – Ciurica (din Chiric si Iulita), constituind o figur aparte n calendarul popular. Pus n legtur cu btaia (se face frecvent trimitere la expresia a ciurui pe cineva n btaie), Ciurica este de fapt patroana unei nfrtiri feminine extrem de puternice, care conferea initiatelor forta necesar pentru a lupta cu armele brbatilor ntr-o societate masculin, ce a nlocuit vechea societate matriarhal. Aici nu era vorba numai de a plti politele brbatilor n aceast zi din an, n care femeile erau considerate (chiar de sexul opus, care disprea acum de-acas!) a fi mai puternice dect brbatul, ci se avea n vedere dobndirea, pe cale magic, a unui suport redutabil, a unui instrument de putere (avem n vedere testul demonic, care este obtinut, acum n conditii extreme, iar la Ropotini, n cadru ritual, n urma baterii, a clcrii n picioare, a njugrii diavolului, simbolizat de lutul clcat n picioare de ctre femeile participante la ritual). Ca si n alte cazuri, necunoasterea datei exacte a zilei n care era serbat divinitatea face posibil explicatia inferiorittii fizice a femeii. Se povesteste c, nainte cu dou zile de Mrina, pe Ciurica au trnuit-o (au luat-o de pr) jidovii, iar Circovii au cznit-o prin roate si cercuri. Aceast sfnt a btut pe dracu-n cap, cu ciomagul si cu un ciocan, cnd a vrut s toace. Cine va fi btut n aceast zi, tot anul va fi ciuruit. Ciurica i apr pe cei slabi de btaia celor puternici. Ciurica este o zi a femeilor, o zi n care au dreptul s-si bat brbatii, n care ele au superioritate asupra brbatilor, n care sunt stpne pe brbatii lor, le pot porunci si, n caz de nesupunere, chiar i bat. Dac femeia si bate brbatul n aceast zi, tot anul l va putea bate. n aceast zi, brbatii mai pleac de-acas, de team ca nu cumva nevasta s-l mngie cu cociorva pe spinare din lucru de nimic. O femeie povestea c, pn a nu tine aceast srbtoare, n toate zilele era btut de brbat. ndat ce a nceput a o tine, brbatul nici crc nu mai zice. n aceast zi, se spune c brbatilor li se interzice a-si bat nevestele. De aici a mai iesit vorba: le-a venit si lor ziua btii . Ciurica se crede c-a fost o femeie foarte rea, care-si btea brbatul. Oamenii serbeaz n aceast zi pe Chiric mai mult de fric, cci, zic ei, Chiric, cnd s-a fcut sfnt, mpreun cu mam-sa, Iulita, era numai de trei ani si era si schiop. n ntelepciunea popular se spune: s te fereasc Dumnezeu de btaia chiorului, de dragostea schiopului ori de omul nsemnat. Circovii – cu dou zile nainte de Mrina, se tine de femei, cci e ru de lovituri si de boli. Celui ntmpinat de Circovi rar se ntmpl s-i mai treac. Circovii sunt ajutoarele de ndejde ale Sfintei Marina. Srbtoarea Ciurica se tine de femei, ca s le ajute cu ce ar voi contra brbatilor. n ziua de Ciurica, femeile ar trebui s ciuruie boabe de porumb prin curte si s-i ia de pr pe brbati si s-i bat, ca s le mearg bine tot anul. Se tine totodat si pentru sporul casei; nu se d nimic din cas. n aceast zi femeile nu lucreaz absolut nimic, nu scot nici gunoiul din cas, nu mprumut nici foc, cci e o zi cu primejdie, rea de boal, de pagub, mai ales pentru vite, s nu le ia lupul. Se spune c femeile ce vor lucra de Ciurica, tot anul le vor bate brbatii. Femeile se pzesc s fie btute sau chiar s le pun mna-n cap, altfel tot anul vor fi btute sau ciuruite. De Ciuric, dac se ceart femeia cu brbatul, se vor certa tot anul. Oamenii se feresc s se certe, ca s nu le mearg asa tot anul. Nu se lucreaz, ca s nu le ciricie gura cnd vorbesc. Ciurica aduce moarte grabnic si boli. Ciurica e rea de cium, de bube si pentru de vrsatul de vnt. Se tine pentru a nu muri psrile de curte. Este rea de boli pentru oi. Se mai tine contra focului. Chiric Schiopul i schiopeaz pe cei ce nu-l tin. Cei ce-l serbeaz sunt feriti de scrnteli n timpul anului. Se zice c femeile nu prea stiu cnd e Ciurica, c n acea zi ele au dreptul de a bate pe brbati. Si-ar face-o, dar li se pune o conditie cam grea: n acea zi s fac un test, s-l usuce pn seara si s si coac n el o turt, apoi, dup ce va mnca din acea turt cu toti ai casei, poate s ia la btaie pe brbat.
16 iulie Circovii de vara, Cercurile Marinii sau Miezul verii
Cea de-a doua zi a Circovilor este Sf. Sfintit Mucenic Antinoghen si cei 10 ucenici ai lui. Pe vremea lui Diocletian, pgnul mprat al Romei, era cumplit prigonire contra crestinilor. Un om, mai marele ostilor, apropiindu-se de marele muncitor, a zis: Stpne, aici este un brbat cu numele Antinoghen, episcop crestinesc, care ntoarce pre multi de la credinta sa si petrece n satul Pidaton. Atunci, ighemonul a trimis ndat ostasi s-l prind si s-l piard. n satul acela fiind o mnstire mic, sfntul Antinoghen se odihneste vesnic mpreun cu zece ucenici ai si. n zonele n care agricultura reprezenta ocupatia principal, accentul cade de pe acest adversar pe dezlntuirea stihiilor cerului sub forma grindinii nimicitoare. Un pop, fcndu-se mai breaz ca noi si ca s ne fac si pe noi s muncim n aceste sfinte srbtori tinute din mosi-strmosi cu mult sfintenie, s-a dus n aceste zile de srbtoare s strng niste fn cosit de curnd. Noi, nu, c sunt Circovii si-l loveste ceva, de rmnem fr de el; el, nu, c are s-i ciricie el! Si nici una, nicialta, se duce si se apuc de strns fnul. Ce se ntmpl? Un trsnet cade din cer senin, aprinde fnul si ne omoar pe bietul pop! Asa vor pti toti cari n-ascult de noi, stia, btrnii, si de n-ai btrn la cas trebuie s-l cumperi, zice un proverb btrnesc! O femeie btrn, torcnd n Circovi, a gsit-o moart cu furca n bru. n legende de acest tip se remarc prezenta preotului ca personaj central, care este invariabil pedepsit crunt, pentru c a nesocotit cu obstinatie traditiile calendarului popular, att de diferite de cel oficial. Cine se pzeste de a lucra n Circovi, boalele nu-l strng tare n cercuri. Nu n ultimul rnd, prin metafora cercurilor cu care Circovii i cuprind pe oameni, avem de-a face cu o srbtoare n care obiectivul principal era ferirea de boli de tot felul. n aceast zi, se munceste numai pn la prnz. Nu se mtur prin cas, nu-i bine s tai unghiile sau s dai cu pieptenul, nu se scoate gunoiul din cas. Nu se coase si nu se gureste. Cine se pzeste de a lucra n Circovi, bolile grele nu-l prinde. Acum, ncepe a se scoate ceapa si usturoiul din straturi; cui nu le scoate, i vor ncolti si i se vor strica. n aceast zi se culege cnepa, altceva nu lucreaz.
Dan Horgan
Eu ma bucur am intalnit un scritor care se ocupa de traditii. Wunderbar! Prietenii mei au povestit de obiceiuri la Romania. Tot ei ma ajuta sa inteleg toti termeni din articol. Si prietenii mei este impresionati de articole. Felicitari la ziar ca publica asta. Eu astept urmator articol. Herzliche Gre fr Herr Horgan. Gerhard Barr, Munich.
Multumim, d-le Horgan, pentru acest articol care ne explica amanuntit cu ce sa ne ocupam si cu ce nu, in aceste zile. Bine scris. Felicitari!