O monografie a satului sau comunei Oltenesti, judetul Vaslui, dup stiinta noastr, lipseste pn n prezent. O prim ncercare din 1905 apartine nvttorului Grigore Agarici (1899-1916; octombrie 1918-1921), care rspunde apelului lui Spiru Haret, ministrul instructiunii publice si al cultelor, pentru realizarea de monografii etnoistorice, impunndu-se regula selectiei unei singure lucrri la nivel de judet, astfel pentru Flciu cei ndrituiti s-au oprit asupra „Monografiei comunei Stnilesti”, autor Nicolae T. Mocanu, tiprit la editura Ministerului de Interne. Nu stim ce s-a ntmplat cu manuscrisul lucrrii nvttorului Grigore Agarici, folosit de Theodor Gait. A doua ncercare apartine nvttorului Theodor (Toader) Gait, de care ne folosim si noi n lucrarea de fat, mai ales pentru evolutia scolii, de la nfiintare pn la 1942, descoperit la Arhivele Nationale din Bucuresti. Neamul Agarici, cu proprietti si n Oltenesti, a constituit obiectul cercetrii istorice n mai multe rnduri, asupra lui aplecndu-se Nicolae Iorga, „Neamul Agarici, rzesi flcieni si vasluieni – cteva documente -„, n „Analele Academiei Romne”, Seria II, tom XXXVII, Memoriile Sectiunii Istorice, 1914 (si Extras); Petru Dimitriu, „Un neam de viteji de pe valea Lohanului. Neamul Agarici din satul Curteni-Flciu, dup acte si documente”, 1943; Daniel Ciobanu, „Note la genealogia familiei Agarici”, n „Arhiva genealogic”, V (X), 1998, nr. 3-4, p. 71-81. n articolul de fat vede lumina tiparului pentru prima oar un document din 13 iulie 1682. Pe actuala vatr a satului Oltenesti sau n apropiere s-au descoperit urme materiale si de locuire apartinnd culturilor Precucuteni, Cucuteni A-B si C, Noua, din Hallstatt-ul timpuriu si La Tene, secolele II-IV, VI-VII, VIII-IX, X-XI, XI-XII. Mrturiile arheologice si documentare nu ne pot indica o continuitate a locuirii pe actuala vatr. n „Monografia scoalei primare mixte din comuna Oltenesti, judetul Flciu”, lucrare rmas n manuscris, finalizat la 10 februarie 1942, nvttorul Theodor (Toader) Gait, directorul scolii din localitate, consemneaz traditia obrsiei satului n „lupttorii lui Stefan cel Mare”. Plasarea originii satelor din judetul Vaslui n rzesii si ostenii lui Stefan cel Mare este curent n traditia si istoriografia local, mai ales datorit luptei de la Podul nalt din 10 ianuarie 1475, fr a se beneficia de suportul documentar necesar unui asemenea demers. Prima atestare documentar a satului Oltenesti, dup stiinta noastr, este de la 4 iulie 1651. Satul Oltenesti este situat pe valea prului Lohan la o „rspntie de drumuri”. Autorul monografiei amintite explic etimologia satului prin originea din familia Oltenescu, a crei ultim descendent ar fi fost Maria Oltenescu, cstorit cu Iancu Ursulescu, grefier al tribunalului judetului Tutova, de la care a cercetat „hrisoavele vechi”, printre care si o plngere de pe la 1770 privitoare la hotarele mosiei, nclcate de familia Agarici si clrasii de Tarigrad. Numele localittii poate fi explicat si printr-o strmutare sau colonizare de locuitori de pe malul Oltului sau din Oltenia. Constantin C. Giurescu explic n acest mod ntemeierea trgului Olteni de pe Brladul inferior nainte de 1435, dar si a unui sat Olteni pe rul Prut, atestat pe la 1608-1609. Pe la mijlocul secolului al XV-lea micul tinut al Oltenilor a fost nglobat n tinutul Tecuci. La 4 iulie 1651, Avrmia, femeia lui Gabr, cu fiul su Iliiasa, vindeau cu 12 galbeni buni, fostului jitnicer Caracas, un loc de prisac de la Oltenesti, pe Lohan, din tinutul Flciului, care le-a fost lor cumprtur de la Dumitrasco si Goli. Pe un Strtulat din „Oltinesti” l gsim ca martor la 24 februarie 1671, cnd Ionascu, feciorul lui Gorgu din Pitesti, vinde mnstirii Barnovschi din Iasi o prisac n satul Pitesti din tinutul Tutova, alturi de Andonie din Trzii si altii din Deleni. n hotarnica satului Ivinetesti (Vinetesti) din tinutul Flciului realizat de fostul postelnic Caracas si ntrit de ctre domnul Gheorghe Duca la 12 mai 1671, gsim ca martori pe fostul cpitan Vasile Strmtur, Andrei Crcei, Maftei si Grecul din Leosti, Ionit si Maftei din Crsnseni, Chiril Agarici din Popesti, Strtulet din Oltenesti, Petrachie si Andonie din Trzii, Costantin din Vlcoviesti si alti oameni buni. Constatm si prezenta lui Strtulet din Oltenesti. La 15 iulie 1682, Apostol si Gherasim, fiii lui Vasile Dugulei, druiesc lui Ramandi postelnicul si jupnesii Maria a opta parte din satul Leosti pe Crasna, tinutul Flciu, pentru binele fcut. Tot lor le vinde o a saisprezecea parte din acelasi sat cu loc de tarin, de fnat si de prisci, vaduri de moar n valea Crasnei si locuri de grdin, act n care gsim si martori din Oltenesti (a se vedea anexa). Ne ntrebm dac Gavril Oltenescu, care primise porunc domneasc pentru alegerea hotarelor silistei din Vlcovicesti de ceilalti rzesi, de pe valea Crasnei, vndut pe la 1704-1706, fostului al treilea logoft Constantin Costache de ctre Cozmita, fiul lui Enache, nepotul lui Parpal, cu feciorii si Iancul si Simion, nu era din Oltenesti. Gavril Oltenescul apare ca martor la 30 martie 1705 ntr-un act de danie prin care Ilinca, fiica lui Sacot din Orzesti cu sotul su Stefan, druiesc mnstirii Brdicesti mosia lor din Orzesti, partea lui Sacot, precum si partea acestuia din Siliste si Frentesti, care se hotrste cu Valea lui Turchi. Gavril Oltenescul era pivnicer la 2 august 1716. La 16 septembrie 1708, fostul paharnic Radu si sotia sa Maria fac schimb de mosie cu marele vornic al Trii de Jos Lupul Costache, cruia i dau satul Vleni, din tinutul Flciu, ce-l aveau zestre de la mama lor Anita, jupneasa fostului armas Scrlat, pentru care au primit prti de ocin la Oltenesti, rmase de le vornicul Gavril Costache si o parte de mosie de la Popesti, lng Agrci, pe Lohan, care a fost a fostului mare sulger Gavril, nepotul su. Domnul Mihai Racovit ntreste la 17 septembrie 1708 din Iasi uric marelui vornic al Trii de Jos Lupul Costache, stpnirea peste satul Vleni din tinutul Flciu, pe care la luat de la Radul, fost al doilea paharnic, n schimbul unor prti de ocin din satul Oltenesti, o parte de la Popesti, lng Agrici, pe Lohan, acelasi tinut. Grigoras Agarici, clras de Tarigrad (1738-1740) si vornic de poart (1743-1760) stpneste ocinile din satele familiei sale, mostenire de la printi, sau de cumprtur si danie de la rude, n mosiile Orzesti, Trzii, Oltenesti si Oteleni. Biv vel paharnicul Vasili Costachi a cerut nainte de 1 mai 1746 alegerea hotarelor prtilor sale de mosii din unele sate de pe Crasna, artnd si „un zapis de la Avrmia femeia lui Gabr cu fiul ei Ilias c-ar fi cumprat acel locu de prisac strmosul dum. Caracas jcnicerul din satu din Oltenesti de pre Lohan, iar acelor vnztori nc le-au fostu cumprtur de la Dumitrasco si de la Goliu si mosul dmsale pah. Vasile Costachi ce au fost vornic mare, pe aceste zapise ce arat mai sus aflnd acel loc de prisac au pus si dmn. stupi si priscarii dumisale au hultuit ctiva pomi mpregiurul priscii, iar acum rzesi de Oltenesti anume Grigoras Agrici vornic de poart si Ion armasul fratesu si Stefan Cl(ras), vznd acel locu de prisac c s-au ntemeet cu pomet, pune pricini c nu-i locul acela cari l-au cumprat jicnicerul Caracas, nc arta c de la acel loc de prisac ar fi dejmuit pe Ghengioae, dar alti rzesi de acolo anume Miron si Gligorie Oltenesti, au dovedit nainte noaatr pe Gligoras Agarici si pe Ion fratesu si pe Stefan cl. precum Ghenghioae ntr-acel locu de prisac n-au tinut stupi ce au tinut mai la vale si de acolo iau dejm, iar acel loc asa l-au apucatu din printii lor precum este boerescu” (a se vedea raportul biv vel jitnicerului Negrea Oatul din 1 mai 1746). Izvodul mosiei Crsnsni din 2 iunie 1750 face referire la Maria din „Oltinesti”, care se trgea din Gligori Crcu. Biv vel banul Vasile Costache n anul 1763 d danie locul de prisac de pe apa Lohanului, din valea Merilor, lui Alexandru, fiul stolnicului Ghiorghie Beldiman, loc stpnit si de printele su n trecut. La 19 martie 1781 Vasile, Andronache, Catrina si Ioana, feciorii lui Constantin Bdru din Leosti (de Crligati), nepotii lui Pavl Mutul si Timofti Joimirul din Oltenesti si altii vnd Episcopiei Husilor si Episcopului Inochentie (1752-1782) 118 stnjeni din mosia Dobreni de la gura Lpusnii (Basarabia). Activitatea tlharilor din zon a nspimntat „negustorii si crusii ce transportau marf ctre Dunre, ct si pe cei ce aduceau sare de la T(rgu) Ocna”. Theodor Gait l-a cunoscut pe „btrnul Alecu Tulbure (proprietarul de la Trzii), care a murit n vrst de aproape 100 de ani” si care i-a povestit „c aceste jafuri au tinut mult vreme, deoarece un oarecare ispravnic Radovici era interesat. Amestecul su s-a descoperit atunci cnd el a murit n urma rnilor cptate prin mpuscare de ctre niste curajosi negustori, cnd a fost mpuscat si un oarecare N. Solomon. Astzi, n vecintatea satului Oltenesti, este si renumitul sat Vutcani. Deoarece locuitorilor din el le-au rmas porecla Hoti de la Vutcani”, m face s cred, c cele ci mi s-au povestit, au un smbure de adevr”. Ocupatiile traditionale ale locuitorilor din satul Oltenesti erau agricultura, negotul, mestesugurile si apicultura (la familia Solomon se pstra un teasc rudimentar de stors ceara din faguri). n 1941 locuitorii practicau agricultura, pomicultura, ntlnim numerosi pensionari, functionari la CFR sau la fabrica de ulei. Statia de cale ferat a fost pus n circulatie la 25 iulie 1888 si avea la 1896 un venit de 16737 lei, 35 de bani. Numrul celor nevoiasi era destul de redus. Satul era nconjurat de pduri, vii si livezi, fiind situat n apropierea soselei nationale si cii ferate care fceau legtur ntre Crasna si Husi. Tinerii aveau ca scop prsirea satului n scopul gsirii unei slujbe bine pltite. Potrivit unei statistici realizate la cminul cultural din localitate ntre 1920 si 1941 peste 100 de tineri au prsit localitatea. „Se vd n sat case prsite, livezi prginite, vii si multe alte acarete”. Viata imoral este asociat fenomenului prsirii satului si importului moravurilor din mediul urban: noua mod, relele obiceiuri, jocul de crti. „Duminica sau srbtorile, drumul la gar este plin de bieti si fete, mbrcati ct mai schimonisit si cu haine scumpe si putrede. Hora satului a disprut complet. Pastele si Crciunul nu-si mai au farmecul lor. n locul horei au iesit seratele si balurile la salon. Opinca nu se vede. Locul lor l-a luat galosul si sosonul, care mplntat n smrcul si noroiul satului, se poate socoti ce viat lung are. Frecventa scolar este acum 90% la cursul elementar si 75-80% la cursul superior. Meseriile nu sunt mbrtisate. Din cei 4 meseriasi din sat nici unul nu este de aici. Toti sunt veniti din alte prti si s-au cstorit cu fete de aici, crora situatia nu le-a permis plecarea din sat. Copiii din flori, apar n fiecare an cte 2- 3 si ntotdeauna acolo unde au fost fetele cte 2-3 ani la oras, la vreo scoal si mprejurrile nu le-au mai permis urmarea mai departe, sau au fost prea credule la cele ce li s-au apus de ctre cei cu care au venit n contactul societtii orsenesti. Munca nvttorului si a preotului, aici, trebuie fcut cu mult trud si struint si trebuie o continuitate permanent. Dac dragostea de scoal s-a mai cstigat putin si aceasta mai mult de sil, mai trebuie cstigat dragostea de biseric. Cnd aceste 2 institutii vor merge mn n mn, atunci si n acest sat progresul va fi mai mare”.
Anex
1682 (7190) iulie 13 – Apostol si Gherasim, fiii lui Vasile Dugulei, druiesc lui Ramandi postelnicul si jupnesii Maria a opta parte din satul Leosti pe Crasna, tinutul Flciu, pentru binele fcut. Tot lor le vinde o a saisprezecea parte din acelasi sat cu loc de tarin, de fnat si de prisci, vaduri de moar n valea Crasnei si locuri de grdin. Adic eu Apostol si cu fratimeu Gherasim, ficiorii lui Vasilii Dugulei din Leosti, scriem si mrturisim cu acest adevrat zapis al nostru de nimenea siliti nici asupriti, ce de a noastr bun voie am dat si am druit dumsali postelnicului Ramandi si giupnesii dumsali Marii, a noastr driapt ocin si mosie din sat din Leosti, ce sunt pe apa Crasnii, n tinutul Flciului, care ne esti noao driapt ocin si mosie de pe tatl nostru Vasilii Dug(u)lei, care tot satul s nparte n 4 btrni si din a patra parte giumtate care face a opta parte, am dat si am druit dumsali si giupnesii dumsali ca s le fie dumlorsali driapt ocin si mosie n veci de veci, pentru cci mi-au fcut dumlui un bine foarte mare de m-au scos de la o nevoie ce am fost. Iar dumlui s aib as face si dres domnesc di pe zapisul nostru, iar de s va scula cineva s strce aceast adevrat danie a noastr din ficiorii nostri sau din rudele noastre s fie neertat de D(o)mnul D(u)mnezeu din cer si s fie treclet si proclet si anatema si afurisit de 318 printi ce au fost la soborul Nicei, si lcasul lui s fie cu Iuda si cu Arie la un loc. Asijdere am mai dat si am druit dumsali post(elnicului) care mai sus scriem a noastr driapt ocin si mosie tij dintr-acel sat din giumtate, giumtate, care face a 16 parte, am dat si am vndut dumsali, ns acesti prti care am druit si care am vndut dumsali liam dat cu tot locul ct s va alege partea noastr, cu loc de tarin si cu loc de fnat, si cu loc de prisci si cu vaduri de moar n apa Crasnii, si locuri de grdini s tie si dumlui dinpreun() cu alti rzesi, precum nbl hotarul, ns care parte am vndut dumsali ni-au fost cumprturi tatlui nostru de la Andronic; si fiind noi la mare nevoie am ntrebat pe toate rudele noastre si pre toti rzsii nostri si nici unii din rudele noastre sau din rzsii nostri n-au vrut s cumpere s ne scoat() de la nevoie. Iar noi dac am vzut ase am czut cu mare rugminte la dum(nealui) postelnicul Ramandi, s cumpere. Deci dumlui au cumprat si ni-au fcut plat deplin, ni-au dat dum(nealui) bani gata 13 lei si ni-au dat si un cal drept 12 lei, si o vac cu vitel, dar pentru vaca cea cu vitel ni s-au dat un bou de negot drept 5 lei, carii fac peste tot 30 de lei, pentru aceasta ca s fie dumsali driapt ocin si mosie n veci de veci, iar dumlui s aib as faci si dres domnesc di pe zapisul nostru si pe cea de cumprtur si pe cea de danie, si nimeni din rudele noastre sau din rzsii nostri s n-aib a ntoarce vnzarea noastr pentru ct cnd ni-au fost nevoie nimeni n-au vrut s cumpere s ne scoat() de la nevoie. Si cnd s-au fcut aceast tocmal() de am dat si am druit dumsali s-au prilejit multi oameni buni, anume Grigori Primvar si Chirila Priscariul si Ciochin si Gavril Zgroai Brnz si Chirila sn Crcii si Necolai Aprod sn lui Gheorghii, si Vasilii Husanul si Gavril din Oltenesti, si Vasilii Botul si Costantin Aprod si Andrii sn Neculai Huiban(u)lui si alti oameni buni si btrni si tineri carii s-au prilejit si Apostol sn Moisi din Leosti nc s-au prilejit. Si pentru mai mare credinta ni-am pus si degitele ca s fie de mare credint s s stie. 7190 iuli(e) 13 Directia Judetean a Arhivelor Nationale Iasi, Manuscrise, 545, f. 50-50.
Costin Clit
Bibliografie
– Catalogul Documentelor Moldovenesti, vol. III (1653-1675); vol. V (1701-1720); – CLIT, Costin, Documente husene, Iasi, Editura PIM, vol. II, 2013; vol. III, 2014; – CLIT, Costin, Mnstirea Brdicesti, Iasi, Editura Doxologia, 2013; – COMAN, Ghenut, Statornicie, continuitate. Repertoriul arheologic al judetului Vaslui, Bucuresti, 1980; – Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale, Fond Ministerul Culturii Nationale, dosar 588 / 1942; – Directia Judetean a Arhivelor Nationale Iasi, Manuscrise, 545; – GHIBNESCU, Surete si izvoade (Documente slavo-romne), Iasi, Tipografia „Dacia” Iliescu & Grossu, 1908, vol. IV; vol. VII, 1912; – GIURESCU, C. Constantin, Trguri sau orase si cetti moldovene din secolul al X-lea pn la mijlocul secolului al XVI-lea, Bucuresti, Editura Enciclopedic, Editia a 2-a, 1997.
