Dominarea vietii politice a statului moldovenesc n ultimii ani de ctre coalitia proeuropean a Partidului Liberal Democrat, Partidului Democrat si Partidului Liberal Reformator a determinat n aceast perioad o apropiere tot mai profund de Uniunea European, accesul tot mai facil al produselor moldovenesti n spatiul pietii comune, integrarea sustinut n programe si proiecte finantate din bugetul Uniunii, constituit din contributiile statelor membre, n diverse domenii: constituirea unei economii concurent iale si a unei piete functionale, reformarea statului de drept si a vietii politice democratice, protectia mediului, colaborare n domeniul educatiei si a cercetrii stiintifice. Hotrrea populatiei Republicii Moldova de a continua parcursul su european a fost exprimat prin acceptarea acordului de asociere n timpul sumitului de la Vilnius, din 2013, la care au participat sase state foste republici ale Uniunii Sovietice. La presiunile diplomatilor rusi, patru dintre acestea au renuntat la continuarea parcursului lor european, doar Republica Moldova si Georgia avnd curajul de a sfida amenintarea ruseasc. Unul dintre argumentele – fort ale sustintorilor mentinerii captivittii Republicii Moldova n sfera de influent ruseasc este necesitatea pstrrii unor relatii comerciale avantajoase cu Rusia, care reprezint o piat de desfacere inportant pentru produsele agricole moldovenesti si principalul rezervor de produse energetice. C Rusia nu poate renunta fr resentimente la fostul imperiu sovietic si nici nu este dispus s permit dezvoltarea industrial a coloniilor agricole, o dovedesc recentele evenimente din Ucraina. Actiunile de santaj ale cercurilor politice rusesti, aplicate pentru prevenirea extinderii Comunittii Europene n detrimentul propriei politici expansioniste, sunt prezente si n relatiile bilaterale dintre Rusia si Republica Moldova. De curnd, diplomatia ruseasc a luat atitudine fat de previzibila si apropiata semnare oficial a acordului de asociere a Republicii Moldova la Uniunea European, ce va avea loc pe 27 iunie n acest an. Adjunctul ministrului rus de Externe, Grigori Karasin, felicita clasa politic de la Chisinu pentru acest pas, considernd c acordul de asociere este un eveniment major att pentru Republica Moldova, ct si pentru relatiile noastre bilaterale. Aprecierile pozitive ascundeau ns o amenintare, ntruct diplomatul rus constata c acest pas va afecta relatiile noastre cu Republica Moldova, iar Republica Moldova este pentru noi un partener apropiat si important, un lucru valabil n toate sferele – politic, economic, cultural, spiritual. Karasin prevedea potentiale impacturi negative, n primul rnd n zona comertului bilateral si cooperrii economice. Cuvintele diplomatului rus reprezint, n realitate, un avertisment explicit la adresa celor care doresc o apropiere neagreat de Uniunea European, desi se propune o ntlnire ntre economisti profesionisti din cele dou tri, pentru neutralizarea impacturilor negative ale asocierii Republicii Moldova cu UE, dar si pentru ca lucrurile s devin clare si pe nteles pentru ambele prti. Asocierea Republicii Moldova cu Uniunea European va determina, asadar, probabil, represalii economice din partea Rusiei. Dincolo de neplcerile pe termen scurt ale unor asemenea actiuni, trebuie s ntrezrim oportunittile pe care izolarea Republicii Moldova de viata economic a fostului bloc sovietic le deschide. Tara dintre Prut si Nistru are ocazia de a depsi conditia de colonie agricol, de rezervor de materii prime pentru aceasta. Cu sprijinul financiar si tehnologic al Uniunii Europene, prin deschiderea pietei comunitare pentru toate produsele moldovenesti, prin libertatea de miscare a cettenilor moldoveni pe teritoriul Uniunii, fr necesitatea obtinerii vizelor, prin investitiile strine pe care aceast liberalizare le aduce, prin programele de pregtire profesional pentru tineri, economia Republicii Moldova poate face pasul ctre o economie modern, caracterizat de o mai mare productivitate a muncii. Nu trebuie pierdut din vedere mai ales faptul c Romnia ar reprezenta pentru Republica Moldova un partener mult mai sincer si devotat, att n relatiile economice bilaterale, ct si n sustinerea aspiratiilor europene. Orientarea preponderent a economiei moldovenesti ctre vest, spre spatiul comunitar, nu ar fi, n realitate, dect continuarea unui proces care a nceput de mai multi ani, caracterizat prin cresterea volumului schimburilor comerciale, facilitat de acordurile economice succesive ncheiate n ultimul deceniu. Doar pe parcursul unui an, 2013, volumul schimburilor comerciale ntre Republica Moldova si Romnia au nregistrat o crestere de 17,2%, cifrndu-se la 1,135 miliarde dolari, din care exporturile au constituit 413 milioane dolari, iar importurile 722 milioane dolari. De remarcat cresterea exporturilor Republicii Moldova n Romnia, ceea ce arat c aceasta din urm poate deveni o piat de desfacere viabil pentru produsele moldovenesti. Din produsele exportate n Romnia se numr aparate electrice, echipamente si componente ale acestora, produse alimentare, buturi alcoolice sau fr alcool, tutun. Dintre produsele importate din Romnia se pot numra produsele minerale, masini si aparate, echipamente electrice, produse ale industriei chimice. Prin aceast activitate Romnia a devenit cel de al doilea partener comercial al Republicii Moldova pe parcursul anului trecut. Nu sunt de neglijat nici investitiile romnesti, n valoare de 26 milioane dolari, ce se plaseaz pe locul al optulea ntre investitorii strini. La mijlocul anului 2013, n Republica Moldova functionau 1381 ntreprinderi cu capital romnesc, reprezentnd 16% din numrul ntreprinderilor nregistrate. Anul 2013 a nregistrat si preponderenta importurilor si exporturilor moldovenesti din si nspre state ale Uniunii Europene, fat de cele ale statelor din CSI. n intervalul ianuarienoiembrie 2013, Republica Moldova a exportat n trile Uniunii produse n valoare de 1038,9 milioane dolari, cu o crestere de 12,7% fat de perioada corespunztoare din anul anterior, n timp ce exporturile ctre statele CSI s-au mentinut la nivelul anterior, de 853,5 milioane dolari. n sectorul importurilor, produse n valoare de 2234,2 milioane dolari proveneau din trile Uniunii Europene, n timp ce doar 1490 milioane din statele CSI. Ct priveste propriu-zis Rusia, exporturile Republicii Moldova au nregistrat valoarea de 590,1 milioane dolari, ntr-o usoar scdere (2,8%), aceeasi evolutie nregistrndu-se si n privinta importurilor din Federatia Rus, care s-au ridicat la 685,7 milioane dolari, n scdere cu 2,7%. Remarcabil este c, desi Rusia continu s rmn principalul partener comercial al Republicii Moldova, Romnia tinde cu rapiditate s ocupe aceast pozitie. Procentual, n volumul exporturilor Republicii Moldova, Rusia si Romnia detin 30,8%, respectiv 16,3%, iar n cel al importurilor, 15%, respectiv 12,2%. Pe termen lung, reorientarea comertului Republicii Moldova este si mai evident. Comparativ cu datele de mai sus, n 1997, volumul exporturilor Republicii Moldova n statele membre CSI atingea cifra de 608, 37 milioane dolari, n timp ce n statele membre ale Uniunii Europene doar 185,5 milioane dolari. Iat, asadar, c Republica Moldova poate conta pe alternativa parteneriatului economic cu Uniunea European, iar santajul comercial rusesc va deveni, treptat, lipsit de obiect, pe msur ce Rusia si pierde, treptat, statutul de principal partener n schimburile comerciale ale Moldovei, care se orienteaz ctre alte piete.
