Dominarea vietii politice a statului moldovenesc în ultimii ani de cãtre coalitia proeuropeanã a Partidului Liberal Democrat, Partidului Democrat si Partidului Liberal Reformator a determinat în aceastã perioadã o apropiere tot mai profundã de Uniunea Europeanã, accesul tot mai facil al produselor moldovenesti în spatiul pietii comune, integrarea sustinutã în programe si proiecte finantate din bugetul Uniunii, constituit din contributiile statelor membre, în diverse domenii: constituirea unei economii concurent iale si a unei piete functionale, reformarea statului de drept si a vietii politice democratice, protectia mediului, colaborare în domeniul educatiei si a cercetãrii stiintifice. Hotãrârea populatiei Republicii Moldova de a continua parcursul sãu european a fost exprimatã prin acceptarea acordului de asociere în timpul sumitului de la Vilnius, din 2013, la care au participat sase state foste republici ale Uniunii Sovietice. La presiunile diplomatilor rusi, patru dintre acestea au renuntat la continuarea parcursului lor european, doar Republica Moldova si Georgia având curajul de a sfida amenintarea ruseascã. Unul dintre argumentele – fortã ale sustinãtorilor mentinerii captivitãtii Republicii Moldova în sfera de influentã ruseascã este necesitatea pãstrãrii unor relatii comerciale avantajoase cu Rusia, care reprezintã o piatã de desfacere inportantã pentru produsele agricole moldovenesti si principalul rezervor de produse energetice. Cã Rusia nu poate renunta fãrã resentimente la fostul imperiu sovietic si nici nu este dispusã sã permitã dezvoltarea industrialã a coloniilor agricole, o dovedesc recentele evenimente din Ucraina. Actiunile de santaj ale cercurilor politice rusesti, aplicate pentru prevenirea extinderii Comunitãtii Europene în detrimentul propriei politici expansioniste, sunt prezente si în relatiile bilaterale dintre Rusia si Republica Moldova. De curând, diplomatia ruseascã a luat atitudine fatã de previzibila si apropiata semnare oficialã a acordului de asociere a Republicii Moldova la Uniunea Europeanã, ce va avea loc pe 27 iunie în acest an. Adjunctul ministrului rus de Externe, Grigori Karasin, felicita clasa politicã de la Chisinãu pentru acest pas, considerând cã acordul de asociere este „un eveniment major atât pentru Republica Moldova, cât si pentru relatiile noastre bilaterale“. Aprecierile pozitive ascundeau însã o amenintare, întrucât diplomatul rus constata cã „acest pas va afecta relatiile noastre cu Republica Moldova, iar Republica Moldova este pentru noi un partener apropiat si important, un lucru valabil în toate sferele – politicã, economicã, culturalã, spiritualã“. Karasin prevedea „potentiale impacturi negative, în primul rând în zona comertului bilateral si cooperãrii economice“. Cuvintele diplomatului rus reprezintã, în realitate, un avertisment explicit la adresa celor care doresc o apropiere neagreatã de Uniunea Europeanã, desi se propune o întâlnire între economisti profesionisti din cele douã tãri, pentru „neutralizarea impacturilor negative ale asocierii Republicii Moldova cu UE“, dar si pentru ca lucrurile sã devinã „clare si pe înteles pentru ambele pãrti“. Asocierea Republicii Moldova cu Uniunea Europeanã va determina, asadar, probabil, represalii economice din partea Rusiei. Dincolo de neplãcerile pe termen scurt ale unor asemenea actiuni, trebuie sã întrezãrim oportunitãtile pe care izolarea Republicii Moldova de viata economicã a fostului bloc sovietic le deschide. Tara dintre Prut si Nistru are ocazia de a depãsi conditia de colonie agricolã, de rezervor de materii prime pentru aceasta. Cu sprijinul financiar si tehnologic al Uniunii Europene, prin deschiderea pietei comunitare pentru toate produsele moldovenesti, prin libertatea de miscare a cetãtenilor moldoveni pe teritoriul Uniunii, fãrã necesitatea obtinerii vizelor, prin investitiile strãine pe care aceastã liberalizare le aduce, prin programele de pregãtire profesionalã pentru tineri, economia Republicii Moldova poate face pasul cãtre o economie modernã, caracterizatã de o mai mare productivitate a muncii. Nu trebuie pierdut din vedere mai ales faptul cã România ar reprezenta pentru Republica Moldova un partener mult mai sincer si devotat, atât în relatiile economice bilaterale, cât si în sustinerea aspiratiilor europene. Orientarea preponderentã a economiei moldovenesti cãtre vest, spre spatiul comunitar, nu ar fi, în realitate, decât continuarea unui proces care a început de mai multi ani, caracterizat prin cresterea volumului schimburilor comerciale, facilitatã de acordurile economice succesive încheiate în ultimul deceniu. Doar pe parcursul unui an, 2013, volumul schimburilor comerciale între Republica Moldova si România au înregistrat o crestere de 17,2%, cifrându-se la 1,135 miliarde dolari, din care exporturile au constituit 413 milioane dolari, iar importurile 722 milioane dolari. De remarcat cresterea exporturilor Republicii Moldova în România, ceea ce aratã cã aceasta din urmã poate deveni o piatã de desfacere viabilã pentru produsele moldovenesti. Din produsele exportate în România se numãrã aparate electrice, echipamente si componente ale acestora, produse alimentare, bãuturi alcoolice sau fãrã alcool, tutun. Dintre produsele importate din România se pot numãra produsele minerale, masini si aparate, echipamente electrice, produse ale industriei chimice. Prin aceastã activitate România a devenit cel de al doilea partener comercial al Republicii Moldova pe parcursul anului trecut. Nu sunt de neglijat nici investitiile românesti, în valoare de 26 milioane dolari, ce se plaseazã pe locul al optulea între investitorii strãini. La mijlocul anului 2013, în Republica Moldova functionau 1381 întreprinderi cu capital românesc, reprezentând 16% din numãrul întreprinderilor înregistrate. Anul 2013 a înregistrat si preponderenta importurilor si exporturilor moldovenesti din si înspre state ale Uniunii Europene, fatã de cele ale statelor din CSI. În intervalul ianuarienoiembrie 2013, Republica Moldova a exportat în tãrile Uniunii produse în valoare de 1038,9 milioane dolari, cu o crestere de 12,7% fatã de perioada corespunzãtoare din anul anterior, în timp ce exporturile cãtre statele CSI s-au mentinut la nivelul anterior, de 853,5 milioane dolari. În sectorul importurilor, produse în valoare de 2234,2 milioane dolari proveneau din tãrile Uniunii Europene, în timp ce doar 1490 milioane din statele CSI. Cât priveste propriu-zis Rusia, exporturile Republicii Moldova au înregistrat valoarea de 590,1 milioane dolari, într-o usoarã scãdere (2,8%), aceeasi evolutie înregistrându-se si în privinta importurilor din Federatia Rusã, care s-au ridicat la 685,7 milioane dolari, în scãdere cu 2,7%. Remarcabil este cã, desi Rusia continuã sã rãmânã principalul partener comercial al Republicii Moldova, România tinde cu rapiditate sã ocupe aceastã pozitie. Procentual, în volumul exporturilor Republicii Moldova, Rusia si România detin 30,8%, respectiv 16,3%, iar în cel al importurilor, 15%, respectiv 12,2%. Pe termen lung, reorientarea comertului Republicii Moldova este si mai evidentã. Comparativ cu datele de mai sus, în 1997, volumul exporturilor Republicii Moldova în statele membre CSI atingea cifra de 608, 37 milioane dolari, în timp ce în statele membre ale Uniunii Europene doar 185,5 milioane dolari. Iatã, asadar, cã Republica Moldova poate conta pe alternativa parteneriatului economic cu Uniunea Europeanã, iar santajul comercial rusesc va deveni, treptat, lipsit de obiect, pe mãsurã ce Rusia îsi pierde, treptat, statutul de principal partener în schimburile comerciale ale Moldovei, care se orienteazã cãtre alte piete.
