Fenomenul exploatrii prin munc afecteaz un numr nsemnat de copii, ns este greu de monitorizat, avnd n vedere c folosirea copilului n gospodrie sau la munc tine de normalitatea mediului rural si aproape nimeni nu o raporteaz ca abuz.
Fenomenul exploatrii copilului prin munc este foarte putin reflectat n datele oficiale nregistrate de diferite institutii, neexistnd o monitorizare unitar a fenomenului. Astfel, date despre exploatarea copilului prin munc exist la Inspectia Muncii, dar si la Autoritatea National pentru Protectia Drepturilor Copilului si Adoptie (ANPDCA), fr a sti dac situatiile raportate de cele dou institutii se suprapun sau dac vorbim de cazuri diferite. Dincolo de cifrele comunicate de la nivel local ctre cele dou institutii centrale, mai sunt cazurile semnalate la Telefonul Copilului, dar, chiar si asa, fenomenul este foarte putin identificat si sesizat autorittilor. Studiul Bunstarea Copilului din Mediul Rural – 2012, fcut de Fundatia World Vision Romnia, arat c timpul mediu petrecut de copiii din rural la munc este de dou ore, dar 13 la sut dintre minorii chestionati au afirmat c muncesc timp de patru ore sau mai mult pe zi. Munca copilului este o realitate nu doar pentru Romnia. La nivel global, se estimeaz c 265 de milioane de copii lucrau n 2012 si, oarecum surprinztor, criza economic a dus la reducerea numrului de copii care lucreaz. Oricum, procentul de copii care muncesc rmane ngrijortor (16,7), dar n scdere semnificativ fat de 2008 (19,3). Pentru Romnia nu exist, din pcate, statistici care s arate o evolutie a numrului de copii care muncesc. Marea majoritate a statisticilor arat ns c n mediul rural sunt mai multi copii care muncesc dect n mediul urban, mai ales la cmp, n gospodrie si pentru cresterea animalelor. Statisticile pot fi coroborate si cu numrul mai mare de copii din mediul rural care abandoneaz scoala. Lipsa de participare scolar este un factor favorizant pentru implicarea copiilor n munc, a declarat Dana Buzducea, advocacy director la World Vision Romnia. Romnia are o legislatie complex care s protejeze copiii de exploatare economic si de munci grele (ratificri ale conventiilor internationale – programul ILO-IPEC, legislatie national cu privire la drepturile copilului si legislatie specific, inclusiv prevederi n Codul Muncii), precum si un Comitet National Director pentru prevenirea si combaterea exploatrii copiilor prin munc, dar si Echipe Intersectoriale Locale, coordonate de directiile generale de asistent social si protectia copilului, care au ca atributii protejarea copiilor de exploatare economic. Cu toate acestea, fenomenul rmne foarte putin recunoscut si subraportat, consider Dana Buzducea. Potrivit ANPDCA, Comitetul National Director pentru prevenirea si combaterea exploatrii copilului prin munc (CND) are rol de coordonare si monitorizare a programelor pentru prevenirea si combaterea exploatrii copiilor prin munc si nu intervine n mod direct n cazurile copiilor exploatati prin munc, principalele sale responsabilitti fiind: stabilirea priorittilor ce fac obiectul politicilor si programelor care vizeaz aceast problematic, inclusiv zonele, sectoarele unde trebuie dezvoltate programe de actiune si asigurarea colaborrii interministeriale. Ultima sedint a CND a avut loc n luna decembrie 2013. Conform datelor centralizate la nivelul ANPDCA, n baza informatiilor transmise de directiile generale de asistent social si protectia copilului din judete si din sectoarele municipiului Bucuresti, n anul 2013 au fost nregistrate 260 de cazuri de exploatare prin munc a copilului, mai putin cu 230 de cazuri fat de anul 2007, respectiv cu 217 fat de anul 2008. Am senzatia c nu se regsesc toate cazurile. La nivel central, se adun cazuri nregistrate de DGASPC si care ajung acolo n urma vizitelor fcute pe teren de echipele intersectoriale. Difer modalitatea de referire si nu am garantia c n comunittile mici, n care Serviciul Public de Asistent Social nu functioneaz cum trebuie sau nu exist, cineva poate sesiza sau identifica astfel de cazuri. Nu sunt convins c toate familiile au ntelgere privind identificarea cazurilor, a declarat presedintele ANPDCA, Gabriela Coman. Ea a precizat c, dac un copil sub 16 lucreaz la un angajator, lucrurile sunt si mai complicate, ns a atras atentia c minorii pot fi exploatati si n urma unei ntelgeri ntre printi si alte persoane fizice, printele putnd primi bani de la o alt familie mai nstrit. Acest fenomen ar trebui mai atent monitorizat, mai ales n vacanta de var. (…) Poate ar trebui s facem o colaborare cu Inspectia Muncii pentru controale la sezonieri. Una e ca un minor s munceasc n min, si alta ca ajutor de osptar. Legea delimiteaz cnd un copil are voie s fie angajat. E mult mai greu tot ce nseamn exploatarea n cadrul familiei, pentru c sunt gospodrii n care printii si iubesc copiii, dar i pun la munci mai grele pentru c asa s-a mpmntenit din generatie n generatie. (…) Aici trebuie delimitat: dac l iei s nvete niste deprinderi sau ce nseamn s munceasc cu totii, e benefic, dar dac l pui s fac munci mult mai grele pentru vrsta lui, dac renunt la scoal si nu mai are vacant, atunci sigur c vorbim de exploatare. Multi printi nu sunt constienti c asta fac cnd i folosesc n gospodrie, a explicat Gabriela Coman. Potrivit Codului Muncii, persoana fizic dobndeste capacitate de munc la mplinirea vrstei de 16 ani si poate ncheia un contract de munc n calitate de salariat si la mplinirea vrstei de 15 ani, cu acordul printilor sau al reprezentant ilor legali, pentru activitti potrivite cu dezvoltarea fizic, aptitudinile si cunostintele sale, dac astfel nu i sunt periclitate sntatea, dezvoltarea si pregtirea profesional. ncadrarea n munc a persoanelor sub vrsta de 15 ani este interzis, prevede Codul Muncii. n urma controalelor efectuate n anul 2013, Inspectia Muncii a sanctionat 61 angajatori pentru folosirea fortei de munc fr forme legale de angajare, pentru tineri cu vrsta cuprins ntre 15 si 18 ani. n total, 166 de tineri care nu mpliniser 18 ani au fost depistati c lucreaz fr forme legale de angajare. Totalul amenzilor date pentru folosirea ilegal la munc a tinerilor cu vrste de la 15 pn la 18 ani a fost de 640.000 de lei. De asemenea, au fost nregistrate 37 de infractiuni pentru ncadrarea n munc fr respectarea conditiilor legale de vrst sau a regimului de munc al minorilor. Cele mai multe cazuri de acest fel au fost n Bihor, Bucuresti, Constanta, Hunedoara si Neamt, iar minorii erau folositi ca fort de munc n special n agricultur, comert si n serviciile de la spltoriile auto. Dincolo de dispozitiile din Codul Muncii, Inspectia Muncii aminteste si de prevederile articolului 127 din Legea 187/2012, potrivit crora ncadrarea n munc a unui minor cu nerespectarea conditiilor legale de vrst sau folosirea acestuia pentru prestarea unor activitti cu nclcarea prevederilor legale referitoare la regimul de munc al minorilor constituie infractiune si se pedepseste cu nchisoare de la trei luni la doi ani sau cu amend. La Telefonul Copilului – 116111 – au fost semnalate, n anul 2013, 177 de cazuri de exploatare prin munc. Directorul executiv de la Asociatia Telefonul Copilului, Ctlina Florea, a artat c, desi numrul de cazuri semnalate pare mic, fenomenul este n crestere fat de anii anteriori crizei economice, n 2007 fiind nregistrate 13 cazuri, iar n 2008, 10 cazuri. n opinia ei, principalele cauze care duc la exploatarea prin munc a copilului sunt srcia, familiile monoparentale, printii plecati n strintate care nu sustin financiar copiii rmasi n Romnia si fetele care au prsit domiciliul familiei si au ales s locuiasc mpreun cu concubinii. Cele mai multe cazuri semnalate la Telefonul Copilului au fost din judetele Teleorman, Maramures, Olt, Ilfov, Prahova si Constanta. Potrivit specialistilor, printre cauzele care conduc la lipsa de recunoastere a muncii copilului ca form de abuz, cea mai important pare s fie lipsa de educatie a populatiei pentru a raporta astfel de cazuri. Acestia sustin c membrii comunittii au prea putine informatii pentru a recunoaste si a raporta situatii de munc a copilului si chiar si atunci cnd admit c stiu c un copil lucreaz mai mult dect ar fi social acceptat pentru vrsta sa, membrii comunittilor ezit s sesizeze serviciile sociale, pentru c este nrdcinat principiul conform cruia nu este corect s te amesteci n problemele familiei si c fiecare si creste copilul cum consider. O alt cauz pentru care acest tip de abuz nu este raportat este lipsa resursei umane pregtite din serviciile sociale locale, n special a asistentului social cu studii superioare, si lipsa de alocare financiar corespunztoare pentru o bun functionare a Serviciul Public de Asistent Social (SPAS). n lipsa acestui serviciu, autorittile locale nu cunosc nici mcar cazurile de copii care muncesc sau care sunt exploatati economic, pe care membrii comunittii i pot identifica usor.
