Procurori versus judec�tori. Cine �mpotriva cui lupt�?!

Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) a prezentat, la �nceputul acestei s�pt�m�ni, Raportul privind activitatea instantelor si parchetelor pe 2013. Ce atrage atentia, dincolo de statistica general� (num�r de dosare, cauze solutionate sau �nc�rc�tura pe judec�tor sau procuror etc.), este num�rul mare de mandate de interceptare pe care instantele din tar� le-au aprobat. Astfel, conform raportului �ntocmit de CSM, �n 2013, la nivelul curtilor de apel au fost emise 503 mandate de interceptare audio-video, de aproape patru ori mai multe fat� de anul 2012, c�nd au fost aprobate doar 126. Cresterea cu 300% a num�rului de mandate de interceptare emise �n 2013 demonstreaz�, printre altele, „apetenta procurorilor de la marile parchete pentru interceptarea judec�torilor si avocatilor – categorii de persoane a c�ror calitate atrage competenta de judecat� �n prima instant� a curtilor de apel”, noteaz� jurnalistii de la Lumea Justitiei. Portalul citat mai face o paralel� extrem de interesant�: o alt� statistic�, de data aceasta furnizat� de DNA, confirm� la r�ndul ei cresterea accelerat� �n ultima perioad� a num�rului suspectilor si inculpatilor provenind din r�ndul judec�torilor si avocatilor. Ne afl�m, cum s-ar spune, �n plin r�zboi �ntre procurori, de o parte, si judec�tori si avocati, de cealalt�. Odat� precizate taberele, se naste �ntrebarea: care este miza? Primul r�spuns, dat aproape instinctiv, este usor de ghicit – controlul justitiei, altfel spus, cine are muschii mai mari. Totusi, vorbim despre actori de prim rang ai unui sistem asemenea. Este greu de crezut c� procurorii si judec�torii, deopotriv�, al�turi de forurile care le supravegheaz� si sanctioneaz� activitatea, nu mai �ncap unii de altii. �n acest caz, nu controlul justitiei �n sine, transformat �n „concurs de frumusete” �n care se dau coate �n gur�, este miza acestui r�zboi. Am subliniat �n repetate r�nduri c� influenta politicului asupra justitiei, cel mai adesea considerat� a fi un factor perturbator, este imens�. Din acest unghi, poate c� r�spunsul corect ar fi „controlul politic al justitiei”, incluz�ndu-i, al�turi de cei doi juc�tori mentionati, si pe reprezentantii clasei politice. Iar�si, lucrurile nu pot fi reduse la doar trei „esente”. �n „meciul” procurorilor cu judec�torii, sub „atenta coordonare” a politicienilor, mai sunt factori care influenteaz� scorul. Imaginea acestui r�zboi „care pe care” este, oricum, dezolant�. Indiferent cine-ar c�stiga, publicul va sanctiona �ntreg sistemul prin ne�ncredere. Iar doza de ne�ncredere �n justitie este, deja, foarte mare. Si �n cine poti avea �ncredere, se �ntreab� cet�teanul: �n procurorul care caut� cu orice pret vinovati, uneori chiar si �n lipsa probelor sau infractiunilor, sau �n judec�torul care �si negociaz� tarifele de achitare �n functie de gravitatea faptelor?! �n aceast� etap�, suntem �n plin r�zboi �ntre palatele Cotroceni si Victoria (sau pe unde si-o mai fi av�nd premierul biroul). Altfel spus, este un r�zboi �ntre dou� ministere, Public si al Justitiei, fiecare cu butoanele lui. Sintagma „procurorii lui B�sescu”, �nc� activ�, arat� cui �i r�spunde primul, iar subordonarea celui de-al doilea, de asemenea. O mic� demonstratie: sub domnia procuroarei Kovesi (clar, omul lui B�sescu!) �n fruntea DNA, sistemul judiciar si-a modificat radical conduita, edific�nd acel stat al procurorilor despre care tot vorbim de ceva vreme. Si statistica citat� la �nceputul textului de fat� �nt�resc aceast� afirmatie, hot�r�rile judec�toresti sunt supuse controlului procurorilor DNA, care decid, �n functie de felul �n care au fost interpretate probele, ce judec�tori s� fie trimisi �n judecat� sau nu. De la �nceputul lui 2014, la cererea lui Kovesi, �n toata tara, procuroriii DNA au �nceput s� cerceteze penal judec�tori doar sub aspectul felului �n care au dat solutiile. Nu c� ar fi o noutate pentru DNA, dar iar�si asist�m la un context din care lipseste un „am�nunt” esential: lipsa celui mai mic indiciu de s�v�rsire a unei infractiuni de coruptie. Asadar, iat�, de fapt, �ntrebarea la care trebuie g�sit r�spuns: pe judec�tori cine �i ap�r� de procurori?