Preoti de altdat: Gheorghe Lupu, din satul Arsura

Printre familiile ilustre din fostul judet Flciu se remarc si cea a preotului Gheorghe Lupu, din care se trage academicianul Nicolae Lupu, medicul liderului bolsevic Gheorghe Gheorghiu-Dej, dar si politicianul Nicolae (Alex) Lupu. La 15 mai 1855 s-a nscut, n satul Phnesti, tnrul Gheorghe, mai trziu preotul Gheorghe Lupu, fiul lui Andrei Dumitru si Domnici Blnaru. Anuarul editat n 1909 de ctre Administratiunea Bisericii indic ziua de 20 iunie 1855 ca dat a nasterii (p. 420). Cursurile scolii primare sunt ncepute la vrsta de zece ani n satul natal cu vestitul nvttor Costache Tomescu din Husi, absolvent al Scolii de Arte si Meserii din Iasi, absolvind clasele I-II. Costache Tomescu va pleca la scoala din Cretesti din cauza certurilor cu preotul Gheorghe Onit, locul su la Arsura fiind luat de un nvttor neamt, anume Iancu Garbacevschi (mai degrab este un nume slav), care nu stia o boab romneste. Cursurile claselor a III-a si a IV-a sunt absolvite de Gheorghe Lupu la scoala din Cretesti, unde l-a urmat pe dasclul su (dup unele voci clasa a IV-a la Husi). Dup absolvirea Seminarului din Husi, n 1875, se cstoreste cu tnra Elena Blnescu, fiica Catrinei Blnescu din satul Armseni, n urma logodnei anulate cu nepoata iconomului Nicolae Roiu, profesor al Seminarului din Husi. mpreun vor avea zece copiii. Gheorghe Lupu este hirotonit diacon la 28 noiembrie 1875 de ctre Episcopul Iosif Gheorghian, apoi preot la 1 ianuarie 1876, dup serviciul de 40 de zile la Catedrala Episcopal din Husi, primind numirea n satul Arsura (n Anuarul din 1909 se specific aducerea sa din Phnesti). Initial, locuieste n satul Armseni, iar de la 25 martie 1875 se stabileste definitiv n satul Arsura. Prima cas unde a locuit timp de doi ani a fost cea a lui Th. Oprea, n 1942 era a lui Gheorghe Busuioc. Neprelungirea chiriei de ctre Th. Oprea l determin s cumpere casa lui Alex. Munteanu, bunicul lui Alex. Slic (tria la 1942). Locuinta acestuia a fost incendiat de N. Gav. Oprea si N. Mustat, doi flci, la ordinul lui Ion Novceanu, interesat de a-si vinde casa lui cu galbeni multi. Preotul Gheorghe Lupu s-a mutat la V. Oprea un mosneag cu frica lui Dumnezeu si bun la suflet. Nici aici n-a stat mult, cci cu 52 galbeni cumpr casa veche a lui Novceanu, situat n locul unde si avea prisaca Ilie Koglniceanu, tatl istoricului si omului politic Mihail Koglniceanu. La 1942 tria mos Cozma Teclici, fiul lui Pavel Teclici, la rndul si fiul lui Ion Teclici, vier si priscar al familiei Koglniceanu. Casa respectiv, veche, n care ploua, a fost reparat de preot la 1882 cu 32 de galbeni si materialul necesar. Casa a fost demolat n anul 1930, pe locul ei ridicndu-se o frumoas cldire care se pstreaz si astzi (a fost cumprat de conf. univ. dr. Mihai Selaru). La sosirea preotului Gheorghe Lupu n satul Arsura stiau carte numai doi oameni. Dup convingerea locuitorilor de necesitatea scolii, alctuieste o delegatie, n frunte creia se aseaz, pentru a sustine interesele locuitorilor la Husi n fata prefectului Costache Teleman si a revizorului scolar Onu, crora le solicit ajutorul pentru ridicarea localului scolar necesar. n urma promisiunilor desarte, preotul Gheorghe Lupu ncepe primele cursuri scolare fr aprobarea autorittilor n casa lui Pavalache (Pavel) Teclici, cu elevi din satele Arsura, Armseni si Fundtura. Prima scoal primar de stat din Arsura a fost nfiintat n 1904, cnd a fost numit ca nvttor si diriginte (director) Petru Serban, din Jiglia, judetul Flciu. Numirea dr. Nicolae Lupu ca prefect al judetului Flciu n toiul rscoalei din 1907, pe care o potoleste fr vrsare de snge, aduce si ridicarea unui local de scoal la Arsura n timpul mandatului su (1907-1908). Dup rscoala din 1907, preotul Gheorghe Lupu nfiinteaz banca popular cu numele Mihail Koglniceanu, care activa si n 1942, cu membri ce proveneau din satele Arsura, Phnesti si Fundtura. ntmpin greutti la nceput, din cauza nencrederii locuitorilor. Conduce banca n calitate de casier si contabil timp de 12 ani, fiind ajutat de fiica sa Melania. Devine si presedintele Obstii de arendare si cumprare, prin care se ncepe opera de ridicare a tranilor din Arsura. Mosia Rpi, proprietatea lui Mihail Koglniceanu, stpnit de urmasii si, pus sub tutela lui Mitic Miclescu din Botosani, a fost luat n arend pe o perioad de cinci ani ncepnd cu 1908 si pn n 1913, de ctre locuitorii din Arsura si Ghermnesti, prin struinta si sprijinul D-lui Dr. N. Lupu. Obstea ajunge s detin un fond de rezerv de 30.000 de lei, care serveste la cumprarea ntregii mosii. n 1919 s-a achitat n totalitate mosia, prin sprijinul oferit de ctre dr. Nicolae Lupu, preotul Gheorghe Lupu si prin buntatea vnztorului-Jean M. Koglniceanu-om cu suflet distins. Reforma agrar din 1921 aduce mprtirea definitiv a loturilor de pmnt ctre locuitori. Au fost mproprietrite patru categorii pe mosiile Phnesti, Poaina-Mare si dealul Tintea, iar jumtate prin obstea de cumprare de la evreul Natan User n anul 1934. La 1875, biserica era construit din lut si pari, fiind n stare proast. Prin concursul preotului Gheorghe Lupu, la 1882, biserica este cptusit cu scndur n partea exterioar, struind pe lng Gheorghiade, arendasul mosiei Ghermnesti, pentru a-l ajuta cu materialul lemnos necesar, pe care acesta l avea din Bucovina adus cu plutele pe Prut, pentru hambarele lui. La aceast propunere, boierul aprob, punnd datoria n contul muncii locuitorilor. n 1897 biserica sufer noi reparatii si este acoperit cu tabl. Pentru reparatiile respective, fiecare locuitor a contribuit cu cinci banite de porumb, vndute lui D. Cavadia din Drnceni cu suma de 1700 de lei. La 30 aprilie 1928, a fost demolat biserica mbtrnit de ani si s-au vrsat lacrimi de durere, dar si lacrimi de ndejde n viitorul ce se apropia surznd. Piatra fundamental a noii biserici a fost pus la 17 mai 1928, iar la 21 iunie 1936 satul Arsura trieste o mare zi de srbtoare: sfintirea bisericii de ctre un sobor din care fceau parte Nicodem Munteanu, Mitropolitul Moldovei, Nifon Criveanu, Episcopul Husilor, Titus Simedrea, Episcopul Hotinului si Bltilor si 11 preoti. Biserica este construit din piatr, turlele din crmid presat, iar legtura din beton armat. Pictura a fost executat de pictorii M. Ulea si C. I. Pascanu. Lemnria este din stejar, iar o parte din icoane sunt aurite. n curtea bisericii se gseste cavoul familiei Lupu, unde odihnesc principalii ctitori, membrii familiei Lupu (n fiecare var sunt plnsi de doamna Irma Polihroniade, de origine italian). Biserica a fost nconjurat cu un gard din beton armat. La 10 februarie 1934 se stingea din viat preotul Gheorghe Lupu, fr a vedea biserica sfintit, dup o frumoas, bogat si rodnic activitate, plns cu adevrat de toat lumea. Cminul cultural din satul Arsura, nfiintat n iunie 1935, va purta numele Pr. Gh. Lupu. O problem delicat o constituia apa potabil din satul Arsura, folosindu-se de locuitori fntnile pietruite, unele cu cumpn, altele cu gleat si funie. Apa era slcie si foarte rea pentru gtitul hranei. Apa bun se gsea n trei fntni, foarte adnci (era renumit Fntna Bun la nord de liziera pdurii Pribasca, alimentat de mari izvoare din pdurile nvecinate). Prin intermediul familiei dr. Nicoale Lupu soseste, n 1939, de la Iasi inginerul sef Andriescu, pentru extragerea de probe. Sunt executate cismele moderne de-a lungul soselei cu piese importate din Germania, alimentate de trei case de ap. Cismelele sunt amplasate la o distant de 2-300 de metri distant ntre ele. Totodat a fost ridicat un frumos si mare local de baie, cu czi, site si dusuri, construit din crmid si ciment, asezat lng scoal. Satul Arsura este printre primele din tar care s-au bucurat de aductiunea apei si alimentarea locuitorilor cu ajutorul cismelelor, precum si de construirea unei bi (n orasul Husi baia popular a fost construit n 1942).

Costin Clit

Bibliografie selectiv: 1. Directia Arhivelor Nationale Istorice Centrale, Fond Ministerul Educatiei Nationale, dosar 479 / 1946. 2. Constantin Partene, Arsura – vatr de istorie, Brlad, Editura Sfera, 2008.

2 COMENTARII

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.