Justitia europen� de cumetrie

Ce nobil este s� �mparti dreptate oamenilor! Ce m�ndu trebuie s� fii s� faci parte dintr-un sistem care pune ordine �n societate, de la cel mai mic p�n� la v�rful puterii! Cred c� magistratii trebuie s� se bucure de un statut special �n societate, lucru consfintit nu doar prin legi si regulamente de drept intern, ci si de institutiile europene, a c�ror privire atent� la detalii este permanent atintit� asupra justitiei rom�nesti. Fiindc� acest segment ne face, �n ultim� instant�, europeni sau ne scoate din UE – din p�cate, nu si de facto. Dar premisa c� „justitia trebuie s� functioneze” a fost rostit� de at�t de multe ori, pe at�tea tonuri, din toate taberele (politice, mai ales), �nc�t s-a demonetizat. A devenit o l�l�ial� f�r� sens, bun� de spus, pe un ton grav, doar la televizor. C�t de bine functioneaz� justitia ne-o spun chiar europenii, al c�ror apetit pentru dreptate este inepuizabil. Pare c� orice problem� semnalat� – cu sau f�r� stegulete – de institutiile si observatorii externi este originat� �n functionarea justitiei sau legat� de aceasta. De la clasicul MCV si ratarea (pentru a c�ta oar�?) a Schengen-ului p�n� la aglomer�rile de la CEDO si tocarea m�runt� a clasei politice, toate sunt cauze si/sau efecte ale bunei (sau nu) function�ri a justitiei. Nu e de mirare, deci, c� si noi suntem preocupati de „functionarea” ei. Este evident, �n acest cadru, c� interesul politicului pentru justitie este, scuzati, justificat. Dar c�t de mult se desprinde clasa politic� de palierul declarativ, strict constatator al unei st�ri de fapt? Dac� tot ne critic� Europa, ce si c�t facem pentru a r�spunde exigentelor? Ce reparatii aducem acestui „motor”, astfel �nc�t el s� functioneze? R�spunsul este evident: niciuna! Nou� ne place ca „motorul” justitiei s� dea rateuri, s� g�f�ie, s� tuseasc� si s� scoat� nori de fum. Doar asa ne mai putem uita unii la altii. Dac� metaforicul motor ar toarce lin, pe cine am mai da vina? Cui si ce i-am mai reprosa?! Faptul c� angrenajul justitiei functioneaz� dup� legi mecanice proprii numai acestei t�ri n-ar trebui s� ne mire prea tare. La noi nu se poart� „justitia cu orice pret” sau „p�n� la cap�t”. La noi, concesia, negocierea si partipriul politic sunt cutumiare. Le-am mostenit, le ducem povara si le pred�m celor care vor veni dup� noi. La asa democratie original� (sau de cumetrie), o justitie pe m�sur�! De parc� n-am avea at�t de multe bube �n cap, sistemul �nsusi e zguduit de r�zboie interne. Dincolo de eterna reform� (p�n� acum, am avut ministrul si reforma), de schimbarea codurilor, de desfiintarea instantelor etc., �ncepe s� devin� tot mai evident c� procurorii au un avans nepermis �n fata judec�torilor, devenind, �ntr-un fel, judec�torii acestora. Cum altfel se poate rezuma noua etap� �n care a intrat justitia rom�neasc�, at�ta vreme c�t hot�r�rile judec�toresti sunt, mai nou, supuse controlului procurorilor DNA? Fiindc� ei decid, dup� felul �n care s-au interpretat probele �n dosare, care judec�tori sunt buni si care r�i. Faceti inventarul judec�torilor trimisi �n judecat� de la �nceputul acestui an si veti constata gradul de adev�r al acestei afirmatii avertisment. Apoi, �ntrebati-v� ce justitie e asta �n care judec�torii stiu de frica cuiva, a procurorului, �n cazul de fat�. Ce obiectivitate mai poate el avea, c�t� vreme �ns�si notiunea de inamovibilitate este pus� sub semnul �ntreb�rii? Poate la aceste aspecte ar trebui institutiile europene s� fie atente, fiindc� �n Rom�nia, intrat� sau nu �n Schengen, functioneaz� la vedere o politie politic�, ale c�rei comenzi sunt concentrate �n m�na unui singur om. Si, principial vorbind, drag� UE, asta nu e deloc european!