Ultimele extinderi ale Uniunii Europene, petrecute n deceniul care a trecut, au condus la dublararea numrului statelor membre si, odat cu aceasta, la o crestere substantial a schimburilor comerciale, la o crestere economic facilitat de interconectarea economiilor trilor din Uniune. n plan politic, are loc consolidarea instututiilor democratice, garantarea aprrii drepturilor omului, dar si crearea unui climat de pace intern si la granitele statelor membre. Aderarea la Uniunea European este, n general, ncununarea unui proces ndelungat si complex, prin care se verific msura n care candidatii nu aduc la aderare probleme grave care s greveze asupra bunei functionri a constructiei europene, cerintele fundamentale fiind existenta unei economii de piat functionale, un sistem politic bazat pe institutii si practici democratice si lipsa unor litigii grave la frontiere. Dup ampla extindere din 2004 si aderarea unor noi membri n 2007 si 2013, este previzibil o ncetinire a ritmului extinderii Uniunii, o perioad de timp fiind necesar pentru asimilarea si includerea noilor membri n structurile europene. Cu toate acestea, n lipsa aderrii propriu-zise, vecinii Uniunii beneficiaz de diverse instrumente de cooperare sau de ajutor financiar, prin care structurile lor economice si politice au posibilitatea de a se apropia de idealul zugrvit de principiile organizrii si functionrii Uniunii. Pentru Republica Moldova, aflat n imediata vecintate nu doar a Uniunii Europene, dar si vecin cu tara sor, Romnia, care sustine deschis si necontenit apropierea ntre cele dou entitti, continuarea traseului european duce la valorificarea numeroaselor oportunitti pe care colaborarea cu constructia european o ofer statului moldovean n ansamblu, dar si cettenilor acestuia, prin posibilitatea valorificrii produselor muncii lor, dar si prin obtinerea de locuri de munc n trile mai bogate din vest. Relatiile dintre Republica Moldova si Uniunea European se desfsoar pe multiple planuri, n conditii reciproc avantajoase. Printre acestea se pot enumera liberalizarea vizelor, raporturi comerciale preferentiale pentru produsele moldovenesti, ajutor economic prin instrumentele financiare de vecintate. ncepnd cu 7 mai 2009, Republica Moldova particip la initiativa Parteneriatului Estic, contribuind activ la dezvoltarea dimensiunii bilaterale si a celei multilaterale. Acest parteneriat este un acord de asociere pe care Uniunea European l-a ncheiat cu sase state din estul Europei, Armenia, Azerbaidjan, Georgia, Republica Moldova, Ucraina si Belarus. Prima ntlnire a avut loc la data mai sus mentionat la Praga. Initiativa respectiv a fost vzut de ctre Rusia ca un atentat la adresa sferei sale de influent. Ca urmare a presiunilor rusesti, materializate n perspectiva ncetrii accesului pe piata ruseasc, la Summitul de la Vilnius, din 2013, acordul de asociere cu Uniunea European a fost semnat de doar dou din cele sase state participante, Georgia si Republica Moldova. Prin parafarea acordului, delegatii si poporul Republicii Moldova au artat c nu mai sunt dispusi s rmn n sfera de influent a Rusiei, ce se ntinde n linii mari asupra teritoriului fostei Uniuni Sovietice, si c doreste continuarea traseului su european, materializat ntr-un parteneriat strategic de lung durat si chiar la aderarea la Uniune ntr-un viitor previzibil. Acordul de asociere de la Vilnius constituie un punct final n procesul de integrare al pie- telor celor dou entitti, proces nceput cu un deceniu n urm. ncepnd cu 1 ianuarie 2006, Republica Moldova beneficiaz de Sistemul Generalizat de Preferinte Plus (GSP), prin care 7200 produse originare din Republica Moldova au beneficiat de acces liber pe piata Uniunii, fiind scutite de plata taxelor vamale. ncepnd cu 2008, Sistemului de Preferinte Comerciale Autonome ale UE (SPCA) a permis accesul liber al tuturor produselor originare din Republica Moldova, cu exceptia unor produse agricole, pentru care sunt acordate concesii limitate (fie sub forma de scutiri de taxe n limita contingentelor tarifare, fie prin reducere de taxe vamale). Participarea la sistemul respeciv a fost prelungit de ctre Uniunea European pentru Republica Moldova pn n decembrie 2015, anterior acesta fiind fixat pn n 2012. Mai mult, pentru sustinerea productorilor vinicoli din Moldova – capitol de interes pentru Republica Moldova – Uniunea Europeana a majorat n 2011 contigentul tarifar pentru vinuri moldovenesti cu 80%. n urma parafrii acordului de asociere din noiembrie 2013 de la Vilnius, ntre Uniunea European si Republica Moldova exist o zon de liber schimb, care const n reducerea tarifelor vamale, accesul nelimitat al produselor moldovenes ti pe piata comunitar, dar si transformarea Republicii Moldova ntr-o piat pentru productorii europeni. Un capitol foarte important al relatiilor dintre Uniunea European si Republcia Moldova l reprezint facilitarea accesului cettenilor moldoveni pe teritoriul comunitar, n conditiile n care aproape un sfert din Produsul Intern Brut al statului moldovean l reprezint fonduri trimise n tar de cettenii si care lucreaz pe teritoriul uniunii. La 15 iunie 2010 a fost lansat dialogul dintre Republica Moldova si Uniunea European n domeniul liberalizrii vizelor. n ianuarie 2011, Republica Moldova a primit Planul de ac- tiuni privind liberalizarea vizelor, care contine dou seturi de conditii pentru instituirea unui regim fr vize pentru cltoriile de scurt sedere. Pe 26 iunie 2012 a fost semnat acordul privind aderarea Republicii Moldova la Spatiul Aerian Comun cu Uniunea European. Acordul era ratificat pe 20 decembrie de ctre Parlamentul Republicii Moldova. Conform acordului, restrictiile privind destinatiile, capacittile si numrul frecventelor era eliminat. n octombrie 2013, Consiliul European a anuntat c liberalizarea regimului de vize pentru cettenii Republicii Moldova ar putea fi stabilit deja n 2014. Acest lucru avea loc la cel de-al IIIlea Summit al Parteneriatului Estic de la Vilnius, care a avut loc pe 28 si 29 noiembrie 2013. Republica Moldova a semnat Acordul de Asociere, inclusiv pentru o Zon de liber schimb aprofundat si cuprinztor (ZLSAC) si de liberalizare a regimului de vize cu Uniunea European. Pe 27 februarie 2014, Parlamentul European vota (cu 460 voturi din 510 eurodeputati) n plenul reunit, regulamentul care permitea eliminarea vizelor de intrare pe teritoriul Uniunii Europene pentru cettenii Republicii Moldova. Rapiditatea cu care a avut loc semnarea si parafarea acordului privind liberalizarea regimului vizelor pentru cettenii Republicii Moldova se datoreaz si agravrii situatiei din Ucraina n ultimele luni. ncepnd din 28 aprilie 2014, cettenii moldoveni detintori de pasapoarte biometrice pot cltori fr vize pe un termen de 90 de zile pe parcursul a sase luni n toate statele membre ale Uniunii, cu exceptia Marii Britanii si a Irlandei, precum si n statele membre Schengen care nu fac parte din Uniunea European (Islanda, Norvegia, Elvetia si Liechtenstein). Libertatea de circulatie nu presupune si dreptul de munc si studii. Nu trebuie trecut cu vederea nici sprijinul financiar pe care Uniunea European l acord diverselor domenii de activitate ale Republicii Moldova. ncepnd cu anul 2014, agricultura din Republica Moldova, ce asigur 40% din exporturile statului, beneficiaz de fonduri europene nerambursabile n valoare de 300 de milioane de euro, alocate prin intermediul Programului European pentru Agricultur si Dezvoltare Rural, initiat de Bruxelles pentru statele Parteneriatului Estic, pentru cresterea competitivittii produselor pe piata Uniunii, modernizarea mediului rural, mbunttirea infrastructurii si achizitionarea de utilaje agricole. Continuarea traseului european ofer, asadar, numeroase beneficii n plan politic si economic locuitorilor Republicii Moldova.
