Arsenalul de la T�t�r�ni, 70 de ani �n p�m�nt

Trei zile au muncit pirotehnistii din cadrul ISU „Podul �nalt” Vaslui pentru asanarea depozitului de munitie descoperit �n p�durea Valea Teiului, din comuna T�t�r�ni. �ncep�nd de joi, specialistii ISU au scos din p�m�nt, �n conditii de sigurant�, cel mai mare depozit de munitii neexplodate descoperit vreodat� �n judetul Vaslui. Cifrele sunt impresionante: 763 de proiectile de artilerie perforant trasor calibru 76 mm, 5 bombe de arunc�tor calibru 82 mm, 4 proiectile de artilerie explozive calibru 76 mm, 3 proiectile de artilerie explozive calibru 152 mm si 3 focoase pentru proiectile de artilerie. Profesorul Dan Ravaru a explicat pentru ziarul nostru contextul istoric al perioadei �n care munitia a fost depozitat� �n p�durea de la marginea comunei T�t�r�ni si a emis dou� ipoteze referitoare la constituirea acestui depozit. Cel mai probabil, nemaiav�nd mijloace de transport dup� ruperea frontului, militarii – rom�ni sau germani – au �ngropat munitia pentru a nu c�dea �n m�na inamicului. Nu au distrus-o, �n speranta recuper�rii sale ulterioare, fapt care, evident, nu s-a mai �nt�mplat.

Misiunea pirotehnicienilor vasluieni a �nceput joi, 8 mai, �n jurul orei 11.00, c�nd dispeceratul inspectoratul a fost anuntat prin sistemul national unic pentru apeluri de urgent� 112, c� �n p�durea Valea Teiului, de la marginea comunei T�t�r�ni, au fost descoperite mai multe elemente de munitie. Echipa pirotehnic� s-a deplasat de urgent� la fata locului, unde a �nceput efectuarea de s�p�turi �n locul indicat. Pentru extragerea din p�m�nt a tuturor elementelor de munitie, pirotehnistii au lucrat trei zile, reusind s� scoat� din p�m�nt, �n conditii de sigurant�, 763 de proiectile de artilerie perforant trasor calibru 76 mm, cinci bombe de arunc� tor calibru 82 mm, patru proiectile de artilerie explozive calibru 76 mm, trei proiectile de artilerie explozive calibru 152 mm si trei focoase pentru proiectile de artilerie. Munitia, provenind din timpul Celui de-al Doilea R�zboi Mondial, a fost transportat� �n depozitul special amenajat al inspectoratului, urm�nd a fi distrus� �n perioad� urm�toare. Pentru transportul tuturor elementelor de munitie g�site a fost necesar� efectuarea a nou� curse, cu autospecial� pirotehnic� a inspectoratului. �n ciuda st�rii avansate de coroziune, toate elementele de munitie erau �n perfect� stare de functionare, iar o manipulare incorect�, de c�tre persoane neautorizate, putea duce la initierea focoaselor si, implicit, la detonarea acestora, put�nd provoca importante pagube materiale, r�nirea persoanelor sau chiar pierderea de vieti omenesti.

Explicatii istorice

Existenta importante cantit�ti de munitie descoperit� la T�t�r�ni se explic� prin contextul istoric din 1944, mai precis din luna august, este de p�rere prof. Dan Ravaru. „La sf�rsitul lui martie 1944, trupele rusesti au ocupat o parte din teritoriul Rom�niei, iar de la �nceputul lui aprilie, armetele rom�ne si germane s-au stabilizat pe frontul Iasi-Chisin�u. Denumirea aceasta este simbolic�; de fapt, frontul se �ntindea de la localitatea Straja, din Bucovina, p�n� La Cetatea Alb� din Limanul Nistrului. Frontul fusese organizat av�nd �n vedere caracteristicile de relief ale Moldovei, liniile de dealuri fiind orientate, �n general, de la nord-vest la sud-est. O exceptie a constituit-o orasul Iasi, care avea o pozitie �naintat� fat� de aceast� linie, dar cedarea sa ar fi avut un puternic impact psihologic negativ asupra populatiei. Toate fortele militare se aflau sub comanda general� a maresalului Antonescu, operatiunile efective fiind conduse de un stat-major situat �n statiunea Sl�nicul- Moldovei, �n fruntea c�ruia se g�sea generalul german Friessner. Dup� peste patru luni de lupte �nversunate, �ncep�nd din noaptea de 19-20 august, frontul Iasi-Chisin�u a fost spart, urm�nd o perioad� de derut� general�. Rusii luau �n continuare rom�ni prizonieri, pe nemti �mpusc�ndui pe loc. Maresalul Antonescu, aflat �n Moldova, a ordonat o afluire c�t mai rapid� a trupelor c�tre linia de fortificatii F.N.G. (Focsani – N�moloasa – Galati), adic� un aliniament pe care spera s� reziste �n fata sovieticilor, av�nd drept flancuri cotul Carpatilor si Dun�rea. Numai �n zona Delesti – Albesti s-a organizat ceea ce se numeste �n termeni militari o „lupt� de �nt�rziere” – a fost ultima lupt� dus� de armata rom�n� �mpotriva rusilor. Concomitent, a avut loc lovitura de stat de la 23 august si arestarea maresalului Ion Antonescu. Astfel, putem g�si dou� explicatii pentru munitia de la T�t�r�ni. Prima ipotez� este c�, nemaiav�nd mijloace de transport dup� ruperea frontului, militarii, fie rom�ni, fie germani, au �ngropat munitia pentru a nu c�dea �n m�na inamicului si nu au distruso, �n speranta recuper�rii sale ulterioare. O a doua ipotez� ar fi c� aceast� munitie era destinat� aprovizion�rii frontului �n preajma nefericitelor evenimente de pe 20 august. Oricum, urm�rile r�zboiului au persistat, �n timp, tocmai �n zona frontului Iasi-Chisin�u si �n vecin�tatea acestuia. P�n� �n urm� cu 10-20 de ani, prim�vara, spitalele se umpleau cu copii schiloditi de explozive r�mase de atunci”, a explicat prof. Dan Ravaru.

Nu v� jucati cu bombele!

Av�nd �n vedere num�rul mare de misiuni de asanare a terenului de munitia g�sit� neexplodat� din ultima perioad�, pompierii reamintesccet�tenilor c�, �n cazul descoperirii unor astfel de elemente, s� alerteze de urgent� organele abilitate, prin apelarea num�rului de urgent� 112, s� evite lovirea, manipularea si transportarea munitiilor descoperite si s� asigure paza zonei p�n� la sosirea fortelor de interventie.