Izvorul Tmduirii este srbtoare ce ne readuce n minte si suflet izvorul dumnezeirii ntruchipat de Fecioara Maria, marcnd o zi n care toate apele sunt sfintite iar agheasma are, mai mult dect oricnd, darul tmduirii si curtirii sufletului crestinilor. Aceast srbtoare nu are dat fix, este trecut n calendar n vinerea din Sptmna Luminat, adic vinerea ce urmeaz dup Duminica Pastelui.
Srbtoarea si are originea n a doua jumtate a primului mileniu crestin. Credinciosii se grbesc s se trezeasc de dimineat, se spal, se nchin si, lsnd deoparte veselia srbtorii celei mari, se grbesc spre biserica ntesat de lume si pregtit ca pentru o a doua Boboteaz. E ziua n care slvim Izvorul Tmduirii, o srbtoare legat de Maica Domnului, menit s arate rolul Fecioarei Maria n lucrarea mntuirii oamenilor. Astzi, preotii svrsesc a doua sfintire a apei. Nu este vorba, de o celebrare biblic a scldtorii din Videzda, de o serie de minuni svrsite n urm cu sute de ani. nainte de a urca pe tron, mpratul Leon cel Mare, ca simplu soldat, s-a nimerit s treac printr-o pdure din apropierea Constantinopolului si a ntlnit un orb btrn, care i cere s-i dea ap si s-l duc n cetate. Acest btrn orb ns era un om luminat de Dumnezeu si nencetat predica crestinilor c n pdurile imperiale se afl izvoare si lacuri ce sunt ocrotite de Maica Domnului, aprtoarea sihastrilor din acele locuri. Leon va cuta n apropiere un izvor, dar nu va gsi. La un moment dat, a auzit-o pe Maica Domnului spunndu-i: „Nu este nevoie s te ostenesti, cci apa este aproape! Ptrunde, Leone, mai adnc n aceast pdure, si lund cu minile apa tulbure potoleste setea orbului si apoi unge cu ea ochii lui cei ntunecati”. Minunea s-a petrecut n clipa n care tnrul a fcut ntocmai cum i s-a relevat de sus si a descoperit ntr-o poian un izvor miraculos, cu „ap dumnezeiasc”. Dup ce si-au potolit setea, Leon i-a atins cu ap ochii orbului, care si-a recptat lumina. „Maica Domnului, esti aici! Te-am gsit!”, a strigat b- trnul cu lacrimi n ochi. Coplesit de minune, Leon a czut n genunchi si a rostit: „Am vzut lumina cea adevrat, pe Maica Preacurat… Aici este Izvorul Tmduirii… fntna dttoare de sntate”. Btrnul ntelept i-a prezis lui Leon c, nu dup mult vreme, va ajunge mp- rat. Dup ce a ajuns mprat, Leon a construit lng acel izvor o biseric. Mai trziu, mpratul Justinian I cel Mare al Bizantului, care suferea de o boal grea, s-a vindecat dup ce a but ap din acest izvor. Ca semn de multumire a construit o biseric si mai mare. Aceast biseric a fost distrus de turci n anul 1453. Se spune c, de-a lungul timpului, apa acestui izvor a vindecat multe boli si a tmduit diferite rni si suferinte. Credinciosii care merg la Istambul, numele nou al Constantinopolului, se pot nchina n biserica Izvorului Tmduirii. Actuala constructie este din secolul al XIX-lea, dar la subsolul acesteia se afla un paraclis din secolul al V-lea unde exist pn astzi izvorul cu ap tmduitoare din trecut (foto). Crestinii ortodocsi vin n aceast zi la biseric pentru a lua parte la slujba de sfintire a apei, cunoscut si sub numele de Agheasma Mic. n aceast zi, n unele zone ale trii, ca si la Pastele Blajinilor, tinerii adolescenti fac legmntul juvenil. Acest legmnt se fcea, cu sau fr martori, n cas, n grdini sau n jurul unui copac nflorit. Tinerii treceau prin mai multe momente rituale prin care fceau jurmntul respectiv: pronuntarea cu voce tare a jurmntului, schimbul colacului si al altor obiecte cu valoare simbolic, de obicei o oal sau o strachin din lut, nsotite ntotdeauna de o lumnare aprins, mbrtisarea frteasc, osptarea cu alimente rituale si dansul. n unele zone etnografice, ceremonia se repet anual, la aceeasi dat, pn la intrarea n joc a fetelor „nsurtite” si bietilor „nfrttiti”. Persoanele legate, veri, vrute, surate, frati de cruce, se ntlneau anual sau, dup cstorie, la Rusalii. Dup ncheierea solemn a legmntului, copii si apoi oameni maturi si spuneau pn la moarte surat, vere, frtate, veri- soar si se comportau unul fat de altul c adevrati frati si surori: se sftuiau n cele mai intime si grele probleme ivite n viat, si mprts eau tainele, nu se cstoreau cu sor sau cu fratele suratei sau frtatului, se ajutau si se aprau reciproc pn la sacrificiul suprem. n unele zone din tar, nc se mai pstreaz obiceiul ca n aceast zi preotii s mearg la izvoarele de ap pentru a le sfinti si curta c nu cumva s permit adpostirea duhurilor rele prin preajma lor si se gseau izvoare noi. Credinta spune c acele fntni sfintite de Izvorul Tmduirii nu vor seca n perioadele secetoase. Se crede, de asemenea, c ziua Izvorului Tmduirii este, pentru fntnari, cea mai bun zi din an. n aceast zi, n adncuri, apele sunt zbuciumate, fac mult zgomot si izvoarele sunt mult mai usor de detectat. Srbtoarea Izvorului Tm- duirii se tinea pentru mntuirea sufletelor, slobozirea izvoarelor mortilor, pentru a se deschide izvorul ploilor si vara s fie umed, pentru rodnicia plantelor, belsugul din cas, mpotriva pietrei sau grindinii. Cu aceast ocazie nu se muncea pentru c cine lucra era lovit de o boal din care nu se mai destepta pn la moarte, boii nu se njugau s nu se mbolnveasc si s moar, nu se tesea nimic deoarece cu pnza tesut n aceast zi nu se mbrcau nici mcar cei morti, ntruct nu puteau fi primiti pe cealalt lume. Binenteles c n ziua de Izvorul Tmduirii se fceau si vrji sau practici de magie. Se spunea c femeile care lsau n biseric, peste noapte, n joia din Sptmna Luminat, un vas cu ap, si l recuperau dup slujba de vineri, aveau norocul de a se spla cu acea ap de numeroase neputinte. Pe de alt parte, dac ndrzneai s asezi n ziua de Izvorul Tmduirii o can ori un vas cu ap sub un nuc sau un soc, si gseai mai trziu pmnt la fundul acelui recipient, nsemna c nu mai aveai multe zile de trit. Conform altor traditii din btrni, n aceast zi sunt sfintite toate apele, asa c oricine bea din ele sau le foloseste pentru a se spla n zonele bolnave se poate bucura de o nzdrvenire grabnic. Bolnavilor li se recomand ca n aceast sfnt zi s se mbieze sau s se spele cu rou de dimineat. Tot acum se ddeau cep tuturor apelor, astfel nct s si astmpere setea toti oamenii care nu avut parte de ap nici pe pmnt, nici n viata de pe cellalt trm.
Dan Horgan
BIBLIOGRAFIE:
Vietile Sfintilor – Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998;
Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997;
Ion Ghinoiu – „Srbtori si obiceiuri romnesti”, Editura Elion, Bucuresti, 2002;
Romulus Vulcnescu – „Mitologie Romn”, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985;
Irina Nicolau – „Ghidul Srbtorilor Romnesti”, Editura Humanitas, 1998;
Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului romn”, Editura Polirom, Iasi, 1998;
Simion FIorea Marian – „Srbtorile la romni”, Editura „Grai si Suflet – Cultur National”, 2001;
Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului romn”, Editura Paideia, 2001
Ion Talos – „Gndirea magico-religioas la romni. Dictionar”, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001.
DUMNEZEU VORBESTE PRIN BIBLIE. Biserica vorbeste prin preoti. Preotii sunt oameni si vorbesc de-ale oamenilor. Obiceiurile populare nu au nimic in comun cu Biblia- Cuvantul lui Dumnezeu. Obiceiurile populare au legatura cu folclorul si misticismul.
Comentariile sunt închise.