Poate prea cel putin ironic situatia n care o persoan al crei scop este s se vindece de o boal contacteaz alta, tocmai n locul din care se asteapt s primeasc asistent medical. Cu toate acesta, dezvoltarea unei infectii n spital nu nseamn neaprat c unele actiuni au fost inadecvate. Infectiile nosocomiale, cum sunt denumite infectiile contactate n unittile sanitare, sunt frecvent ntlnite dintr-o varietate de motive: n spital sunt prezente multe persoane bolnave, persoanele internate n spital nu au un sistem imunitar puternic si pot contacta cu usurint noi infectii.
pacient n cursul spitalizrii pentru o alt afectiune (contaminarea bacterian anterioar internrii cu manifestare clinic intraspitaliceasc nu reprezint o infectie nosocomial), cel mai adesea manifestat clinic pe parcursul internrii actuale, dar posibil si dup externare. Rata acestor infectii n patologia infectioas general este de 5- 20% (incidenta maxim, de 28-30%, n serviciile de reanimare), fiind responsabile de 70% din decesele nregistrate n serviciile de chirurgie general. Infectia nosocomial determin consecinte importante att n plan medical, ct si n plan economic (sanitar si nu numai): infectii respiratorii grave la cei intubati mai multe zile, complicatii postoperatorii tardive (peritonite postoperatorii tardive, abcese intraperitoneale, granuloame de corp strin etc.), posibile interventii chirurgicale ulterioare, prelungire a duratei de spitalizare, incapacitate temporar, prelungit sau definitiv de munc etc.
Cum se manifest
Infectii urinare – ascendente – uretrite, cistite pn la pielonefrite si diseminare hematogen care determin septicemii; Infectii ale pielii si prtilor moi – frecvent la bolnavii imobilizati ndelung apar escare sacrate ce se suprainfecteaza; Infectii peritoneale postoperatorii: peritonite postoperatorii (dup interventii chirurgicale digestive, vasculare, urologice, ginecologice) sau peritonite ce survin dup o spitalizare ndelungat (pe fondul unei pancreatite, ischemii digestive cu perforatii, unui ulcer de stress, etc.); semne mai putin evidente n cazul bolnavilor gravi dect n cazul peritonitelor extraspitalicesti, datorit medicatiei simptomatice analgetice pe care o primesc bolnavii n spital; Pneumopatii nosocomiale – mai ales la pacientii intubati la care se mai asociaz si o imunitate deprimat; Infectii secundare unor dispozitive prostetice (intravasculare, parietale etc.).
Cel putin o treime dintre infectiile dobndite n spital pot fi evitate
Poate prea ironic ca o persoan care al crei scop este s se vindece de o boal s contacteze alta n locul din care se asteapt s primeasc asistent medical. Mai multe tipuri diferite e bacterii, virusi si ciuperci sunt responsabile de infectiile nosocomiale sau intraspitalicesti. Cel mai adesea, infectiile de acest gen sunt provocate de stafilococul auriu, pseudomonas aeruginosa si escherichia coli. Aceste bacterii pot fi contactate n urma utilizrii de catetere, tuburi de respiratie si chiar mnusi de latex utilizate incorect. Personalul medical poate rspndi infectia dac nu respect o igien strict, nu schimb mnusile de fiecare dat cnd consult un alt pacient, dac sistemele de ventilatie sau ap sunt contaminate. Cu toate acesta, dezvoltarea unei infectii n spital nu nseamn neaprat c unele actiuni au fost inadecvate. Infectiile tractului urinar, ale rnilor, fluxului sanguin si penumonia sunt cel mai des transmise n spitale. Infectiile nosocomiale sunt frecvent ntlnite dintr-o varietate de motive: n spital sunt prezente multe persoane bolnave; ????persoanele internate n spital nu au un sistem imunitar puternic si pot contacta cu usurint noi infectii. Specialistii consider c cel putin o treime dintre infectiile dobndite n spital pot fi evitate.
Pevenirea infectiilor nosocomiale sau intraspitalicesti
Orice pacient trebuie s se spele pe mini sau cel putin s foloseasc un gel dezinfectant dup utilizarea toaletei sau a unui obiect pe care ar putea fi prezenti germeni. Infectiile pot fi contactate din asternuturi, obiecte sanitare sau chiar instrumente medicale care nu sunt sterile. Fiecare persoan ar trebui s ntrebe medicul sau asistenta medical dac minile lor sunt curate. n cazul n care bolnavul are o ran sau leziune, trebuie s aplice asupra ei un pansament uscat si curat. Trebuie anuntat urgent medicul sau asistenta medical dac acesta devine umed sau supureaz. Cateterul trebuie pstrat curat si uscat. Dac tubul este dislocat din diverse motive se va anunta personalul medical. Dac un pacient sufer de alte boli dect cea din cauza creia a fost internat – de diabet, de exemplu, trebuie s aduc acest lucru la cunostint medicului su a asistentei medicale. ????Se vor respecta instructiunile si recomand rile medicului. Persoanele care viziteaz bolnavul trebuie s fie sntoase.
Atentie la nou-nscuti!
„Infectia de spital este infectia pe care un pacient o dezvolt pe timpul spitalizrii, deci nu sa internat cu aceasta. Infectia de spital n cadrul sectiilor de nou-nscuti este cea pe care o dezvolt copilul dup 72 de ore. Infectia care se dezvolt n primele ore de la nastere se numeste infectie materno-fetal si este transmis n timpul vietii uterine – transplacentar de la mam la copil – cum ar fi infectia cu toxoplasma, cu virus rubeolic sau cytomegalovirus. Infectia materno-fetala mai poate fi transmis si ascendent din cauza infectiei vaginale sau a infectiei urinare a mamei. Infectia urinar este destul de frecvent; majoritatea gravidelor o neglijeaz – nu se duc la control pentru a-si face un sumar de urin mcar o dat pe parcursul sarcinii. Infectia urinara si infectia vaginal pot fi cauze majore de nastere prematur. 60% dintre nasterile premature pot fi cauzate de astfel de infectii. Am fcut aceste precizri pentru c de multe ori se confund infectiile materno-fetale cu cele spitalicesti. Sigur, exist si infectii de spital – cele nosocomiale, si cele mai frecvente sunt n sectiile de terapie intensiv neonatale, pentru c aici sunt copii care au o imaturitate imunologic. Anticorpii trec de la mam la copil n ultimul trimestru de sarcin. Deoarece prematurii nu au acest trimestru de sarcin, este clar c nu au imunitate. Acesti copii sunt ventilati mecanic, sunt puse catetere, sunt alimentati parenteral si toate aceste manevre au risc infectios. Infectiile care apar la nou-nscutul normal (existente n orice maternitate din lume) apar de obicei cu stafilococ auriu (Staphylococcus aureus). Iar, n ultima vreme, acest stafilococ a nceput s fie rezistent la antibioticele uzuale: de cele mai multe ori suntem tentati s utilizm antibiotice fr s ni le prescrie nimeni. De aici si dificultatea n a trata astfel de infectii cu stafilococ auriu, infectii tegumentare (la suprafata pielii, n.r.). Vreau s subliniez ns c n Maternitatea „Cuza Vod”, ca si n alte maternitti din lume, infectiile nosocomiale nu au depsit niciodat rata normal. Ceea ce este bine pentru aceasta maternitate este c si declar infectiile. Sunt maternitti care nu si le declar si, atunci, sigur c o maternitate care si declar infectiile va deveni o maternitate „mizerabil”, iar una care are infectii si nu si le declar este o maternitate „foarte bun”.”, spune conf. dr. Maria Stamatin, sefa Centrului Regional de Neonatologie din cadrul Maternittii „Cuza Vod” Iasi.
Ce e pe minile noastre…
Ceea ce trebuie s stie mamele este c aceste infectii pot fi transmise si „prin minile lor”, deoarece nu respecta niste reguli stricte de igien. Noi avem n fisa fiecrei lehuze un fel de scrisoric ctre mame, n care li se explic regulile din maternitate de ngrijire a copilului si ce trebuie ele s fac pentru profilaxia acestor infectii. Din nefericire, aceste lucruri nu se respect. Mama nu si asaz copilul n ptut, ci l tine n pat, lng ea; mama nu se spal pe mini nainte de a pune mna pe bebelus. Infectia cu stafilococ este cea purtat de minile noastre, ncepnd cu mna mamei si terminnd cu minile ntregului personal medical, dar si minile vizitatorilor. Dac mama nu se spal de fiecare dat cnd pune mna pe copil, iar ntre timp pune mna pe telefon, si pune mna n pr etc., nu trebuie s ne mire cnd apare o astfel de infectie. De asemenea, este normal s se vin n contact cu familia, dar trebuie respectate niste reguli de igien. Iar splatul pe mini cu ap si spun nainte de a pune mna pe copil este cea mai important regul. Am mai observat, n ultima vreme, c sunt foarte multe mame colonizate vaginal cu stafilococ. Iar copilul se colonizeaz de la nastere si face infectia dup ce ajunge acas. Repet: n orice spital din lumea asta exist infectii si exist riscul ca cei internati s fac o astfel infectie n timpul spitalizrii. Cert este c infectiile sunt mai severe tocmai pentru c s-a cptat aceast rezistent la antibioticele uzuale pentru infectiile stafilococice, cum sunt oxacilina sau eritromicina, din cauza consumului abuziv de antibiotice. Si poate ar mai trebui s adaug c nssi mama poate fi purttoare (nas, faringe) de stafilococ auriu, purttoare fr simptome. Dintrun studiu fcut de noi a rezultat c mai mult de 70% dintre mamele testate erau colonizate cu stafilococ (nas si faringe). nchei prin a sublinia c respectarea regulilor de igien este principalul mod de preveni o astfel de infectie n orice spital”, a mai spus conf. dr. Maria Stamatin.