Planeta maimutelor sau iepurasul de Paste

Al�turi de limb�, statalitate si unitate economic�, datinile si obiceiurile sunt definitorii pentru o natiune. Mai mult dec�t at�t, ele sunt esentiale pentru cunoasterea r�d�cinilor si a profunzimilor etnice din trecut. Pentru noi, rom�nii, este foarte important faptul c� �n datini si obiceiuri am conservat at�t elemente rom�ne, c�t si elemente dacice. Un exemplu concret �l constituie Miorita, care reflecta ideea sacrificiului uman pentru binele comunit�tii din religia lui Zalmoxis si Gebeleiziz. Din nefericire, interpretarea baladei este, �n general, fals�. Se crede c� t�n�rul cioban nu reactioneaz� din lasitate; de fapt, el nu lupt�, fiindc� este convins de necesitatea sacrificiului. De la rom�ni, am preluat ur�rile de bine cuprinse �n colinde, ca si �n �ntregime ciclul obiceiurilor de iarn� care reproduc Saturnaliile. Sunt numai dou� exemple dintre multe altele. Conservarea datinilor si obiceiurilor este un fenomen firesc si de o imens� important�. F�r� ele natiunea dispare. Avem cazul deosebit al rom�nilor din Moravia (Cehia), care si-au pierdut limba si religia, dar au p�strat numele de vlahi si �ntreaga gam� a obiceiurilor. La fel s-a �nt�mplat �n sudul Poloniei, �n zona Zakopane, si mult mai departe, �n Peninsula Balcanic�, �n zone �n care nu se mai vorbeste rom�neste, dar s-au p�strat obiceiurile. �n perioada cumplit� a comunismului s�lbatic din jurul anilor 1950, c�nd tara era condus�, aparent, de Gheorghiu Dej, dar de fapt de grupul Anei Pauker, ofensiva asupra a tot ceea ce este rom�nesc se concentra si asupra datinilor str�mosesti. Atunci, colindele au fost interzise, jocurile cu m�sti, de asemenea, deoarece se pretindea c� asa-zisii dusmani ai poporului s-ar folosi de m�sti pentru a ataca institutiile statale impuse de ocupantii sovietici. Muzica popular� rom�neasc� era coplesit� de cea a minorit�tilor conlocuitoare, folosite ca un cal troian �mpotriva rom�nilor. Orice program muzical �ncepea cu o melodie a noastr�, dar imediat urma un ceardas unguresc, un lender german si o pies� muzical� s�rbeasc�, asa cum seful statului se adresa cu formula: �rom�ni, maghiari, germani si alte nationalit�ti�. �n coregrafie exista aceeasi situatie. �n plus, �ncep�nd de la gr�dinit�, copiii rom�ni �nv�tau s� danseze cazaciocul. Dup� 1965, situatia s-a schimbat �n bine, iar �n cadrul extraordinarei competitii artistice numite �C�ntarea Rom�niei� s-au impus toate formele artistice specific rom�nesti, manifest�rile artistice fiind atent monitorizate de jurii competente, pentru a se evita kitch-urile. Cei care habar nu au ce a �nsemnat �C�ntarea Rom�niei� (ea nu a fost initiat� de Ceausescu, ci a existat dinainte de r�zboi, sub �ndrumarea regelui Carol al II-lea) cred ca ea era o suit� de manifestari �nchinate partidului comunist si conduc� torului s�u. Nimic mai fals. Ea concentra toate fortele artistice ale natiunii si punea �n valoare obiceiurile definitorii. �n faza final�, �ns�, ajungeau montajele literar-muzicale si alte modalit�ti asem� natoare, �n care primau aspectele politice, sl�virea lui Ceausescu etc. Asa-zisii analisti de ast�zi cunosc numai acest aspect, care era popularizat prin televiziune si prin organiz�ri ample pe stadioane. Ei ignor� sutele de mii de participanti care, �n primul r�nd la fazele comunale, intercomunale si judetene, puneau �n valoare spiritul national rom�nesc. Ast�zi, nimeni nu ia m�suri anti-rom�nesti de genul Ana Pauker dar, �n mod subtil, exist� forme de falsificare a folclorului, a elementelor etnografice si a tot ceea ce ne defineste pe noi ca popor. Din nefericire, spiritul de imitatie grosolan�, aproape general �n multe sectoare ale existentei noastre, se manifest� si aici. Asa cum adopt�m legi care nu se potrivesc cu realit�tile rom�nesti sau initiative economice care se potrivesc ca nuca �n perete �n spatiul nostru, asa adopt�m, f�r� cea mai elementar� motivatie si f�r� s� g�ndim deloc, datini si obiceiuri str�ine. �n dresaj exist� dou� modalit�ti principale, aparent opuse, dar slujind aceluiasi deziderat: biciul si z�h�relul. Pentru desfiintarea noastr� ca natiune, �n perioada ocupatiei sovietice si a celei de origine intern�, prin minoritari, se folosea forta pentru distrugerea national�, adic� biciul. Actualmente, se foloseste z�h�relul; �ncepem s� vorbim alt� limb�, s� ascult�m alt� muzic�, s� dans�m numai ca str�inii si s� ne pierdem obiceiurile rom�nesti. Am devenit o adevarat� planet� a maimutelor, prin imitatia slugarnic� a tot ce este str�in, consum�nd z�h�relul dezr�d�cin�rii noastre. Nu mai colind�m cu �Leru-i ler�, ci cu �Gingles Bells�, am �nlocuit vigurosul Dragobete national cu sfrijitul si comercialul Sf�nt Valentin, amplele noastre jocuri de m�sti, cu dovleacul Halloween-ului. Numai Pastele r�m�sese neatacat de cei care urm�resc deznationalizarea rom�nilor, dar si aici se lucreaz� din plin. Plec�nd de la vechile credinte irlandeze, falsificate si ele si comercializate �n amalgamul american, ne-am pomenit invadati de acest iepuras total str�in de datinile si credintele noastre. Pastele este serbat la rom�ni, cel putin p�n� acum, cu mare evlavie, ca un moment culminant al credintei crestine si al redestept�rii sentimentelor comunitare, de apropiere �ntre oameni. Pastele a �nsemnat dintotdeauna iertare �ntre toti rom�nii, un moment de pace sufleteasc�, de evitare a tot ce este ur�t �n existenta noastr�. Valentele artistice �si g�seau locul �n �ncondeiatul ou�lor cu elemente traditionale, suger�nd at�t viata cotidian�, c�t si aspiratii de ordin metafizic. �n locul lor, ni se ofer� un caraghiosl�c comercial, practicat �n alte t�ri si f�r� vreo semnificatie profund�, care s� fie asociat� acestei s�rb�toriri fundamentale a crestinilor, �n general, si a rom�nilor, �n special. Ca ridicol! Iepurasul poate fi asem�nat cu stupidele b�t�i cu perne sau cu b�t�ile cu f�in� ale studentilor timisoreni, care imit� ritualuri indiene, golindu-le de continut. �n aceste zile sfinte care urmeaz�, s� ne sfintim ca rom�ni si crestini, s� ar�t�m c� nu suntem pe o planet� a maimutelor, ci �ntro Rom�nie care va rezista si va d�inui peste secole.

Dan Ravaru