TRADITII DE BLAGOVESTENIE

Buna Vestire, cunoscut� �n popor si sub numele de Blagoves tenie, Ziua P�s�rilor sau Ziua Cucului, se pr�znuieste, �n fiecare an, pe 25 martie, fiind prima s�rb�toare atestat� documentar dedicat� Maicii Domnului, o s�rb�toare important� si drag� multora dintre rom�ni. Este considerat� a fi o zi sf�nt� si este cinstit� ca atare.

S�rb�toarea a fost introdus� la Roma de Papa Leon al II lea (681-683). La �nceput aceasta era doar local� si cu denumirea de s�rb�toare a astept�rii Nasterii Domnului. Variatia datei de pr�znuire a existat �n Apus p�n� �n sec. XI, c�nd data de 25 martie s-a generalizat �n toat� lumea catolic�. Numai la armeni Buna Vestire se pr�znuies te pe 7 aprilie, �n raport cu data veche a s�rb�torii Nasterii Domnului (6 ianuarie). �n R�s�rit �ns�, data de 25 martie s-a generalizat probabil �ndat� ce Nasterea Domnului a �nceput s� fie s�rb�torit� peste tot pe 25 decembrie, adic� �nc� din prima jum�tate a sec. al V-lea. Se spune c� �n ziua de Buna Vestire, arhanghelul Gavril a venit �n cetatea Nazaret si i-a vestit Fecioarei Maria ca a fost aleas� de Dumnezeu s� dea nastere M�ntuitorului Hristos si i-ar fi gr�it asa: �Bucur�-te Maria, cea plin� de har, Domnul este cu tine. Binecuv�ntat� esti tu �ntre femei si Binecuv�ntat este rodul trupului t�u, Iisus�. �n credinta popular� rom�neasc�, exist� �ns� o sumedenie de obiceiuri si traditii legate de aceast� s�rb�toare autohton�. Traditiile si obiceiurile sunt at�t de frumoase, at�t de rom�nesti, at�t de str�vechi, cu at�t de mult iz str�mosesc, at�t de putin cunoscute unele, �nc�t trebuie s� le scoatem la lumin� si s� le d�m mai departe. S�rb�toarea de Bunavestire, situat� �n imediata apropiere a echinoctiului de prim�var� mai este cunoscut� si sub denumirea de Blogoves tenie (Blago Vesti), cuv�nt ce este de origine slav�. Este o s�rb�toare ce descrie venirea fizic� a prim�verii si blagoslovirea naturii si a p�- m�ntului, dar si renasterea ciclic� a naturii. Este ziua �n care firul de iarb� se dezleag� si �ncepe s� creasc�, este ziua �n care p�m�ntul si mustele se dezmortesc, este ziua �ntoarcerii p�s�rilor c�l�- toare si �ncepe cucul a c�nta. Dar Cucul este cu sigurant� o pas�re special� si nu degeaba �n unele regiuni ale t�rii, Bunavestire mai este cunoscut� si ca Ziua Cucului. Aceast� zi, pe care rom�nii o s�rb�toresc, este o reminiscent� a unui vechi calendar popular, probabil lunar, deoarece ea este separat� prin 9 zile de s�rb�toarea ce o precede, Alexiile. �n esenta sa, Bunavestire este o s�rb�toare asociat� �ndeosebi p�s�rilor si de aceea i se mai spune si Ziua P�s�rilor. Se spune c� p�s�rile se �ntorc �n aceast� zi de prim�var� spre casele lor, purt�nd pe aripile lor speranta, prim�vara, dorul de re�ntoarcere. �n unele zone ale t�rii, exist� credinta c� p�s�rile care se �ntorc �n aceast� zi sunt �ntrup�ri ale sufletelor str�mosilor. �ntr-o zi at�t de special�, p�s�rile au si ele dezlegare de la cel care le-a creat, limba fiindu-le dezlegat�. Cucul prezint� si el o important� deosebit� �n geneza s�rb�torii Buneivestiri, primul s�u c�ntat fiind asociat echinoctiului de prim�var�, iar ultimul s�u c�ntat de solstitiul de var�. Doar �n aceast� zi, de Bunavestire, cucul, despre care se crede c� �n timpul frigului si al iernii devine uliu, redevine la loc cuc si �ncepe s� c�nte. Harul c�ntatului �i este dat p�n� de s�rb�toarea S�nzienelor sau a Sf�ntului Petru c�nd se �neac� cu orz, si nemaifiind �n stare s� c�nte, se transform� iar�si �n uliu, s�rb�toare numit� Amutitul Cucului. Harul c�ntatului �i este dat �napoi la urm�- toarea s�rb�toare a Blagovesteniei. Aceast� s�rb�toare era si un important moment pentru prognozarea timpului calendaristic, prognozarea vremii, pentru esalonarea muncile agricole de prim�var�, pentru practicarea unor ritualuri de �ndep�rtare a fortelor malefice, de divinatie si de prognozare a duratei vietii. La Blagovestenie, �n Banat si Transilvania fertilitatea �n noul an era invocat� prin stropitul r�d�cinii prunilor cu tuic� si amenintarea cu securea a pomilor fructiferi c� vor fi t�iati dac� nu rodesc. Si tot acum ciobanii se urcau pe stogurile de f�n si amenintau iarna cu topoarele, crez�nd c� �n felul acesta prim�vara va sosi mai repede. Potrivit traditiei populare rom�nesti, �n ziua de Buna Vestire se aprindea un foc �n curte, al�turi de care se punea p�ine, sare si o caraf� cu ap�, astfel �nc�t �ngerii s� se �nc�lzeasc�, s� �si ast�mpere setea si foamea si s� vegheze locuinta tot timpul anului. Un alt obicei al acestei zile, ca si la Alexii, este acela de a aprinde focuri �n curti, p�n� t�rziu, dup� miezul noptii, ori chiar p�n� �n zori, focuri �n care se ard lucrurile nefolositoare, adunate de prin gospod�rie, iar obiceiul poart� numele de �Noaptea Focurilor�. De asemenea, casele si lucrurile se afum� pentru a alunga blestemele si g�ndurile negre. Se credea c� �n aceast� zi este bine s� ai bani asupra ta dar s� fii si �n relatii bune cu toat� lumea din jur. Potrivit traditiei, dac� primul c�ntec al cucului era auzit pe stomacul gol, din st�nga sau din spatele omului, era semn r�u: �Cucu-n spate mi-a c�ntat/ si moartea m-a s�getat!�. Dac� pas�rea �i c�nta cuiva din fat�, era semn �mbucur�tor, semn c� toat� vara �i va merge bine. Pentru a �nt�mpina sosirea cucului, oamenii se preg�teau, din timp, cu bani. �n momentul �n care auzeau cucul c�nt�nd, ei aruncau banii �n directia din care se auzea c�ntecul si rosteau versuri pe un ton interogativ, num�r�nd glasurile cucului, deoarece se consider� c� fiecare �glas� corespunde unui an de viat�. Se urm�rea cu mult� atentie locul unde c�nt� prima dat� cucul iar creanga pe care a stat el se t�ia si se punea �n l�utoarea fetelor, pentru a fi �ndr�gite de fl�c�i asa cum cucul era �ndr�git de c�tre toti oamenii. �n unele sate se obisnuia s� se v�neze cucul de Blagovistenie, capul acestuia fiind conservat �n sare pentru c� mai apoi s� fie purtat de fete �n s�n, la hore. Tinerele credeau c� vor fi invitate, astfel, des la joc si repetau mereu �n g�nd: �Cum nu sta cucul �n loc, /Asa s� nu stau eu �n joc�. Fl�c�ii si fetele �l �ntrebau pe cuc c�nd se vor c�s�tori: �Cucule voinicule/ C�ti ani �mi vei da/ p�n� m-oi �nsura sau m�rita?� Dac� se �nt�mpla c� dup� rostirea acestor cuvinte, cucul s� c�nte, c�ntecul s�u echivala cu un an de asteptare. Dimpotriv�, dac� el t�cea, t�cerea sa era semn c� avem de-a face cu o c�s�torie grabnic�. �n aceast� zi se scoteau si stupii de la iernat. Acestia erau trecuti pe deasupra unui foc, pentru purificare, se afumau si se stropeau cu agheasm� pentru a fi �nc�rcati de fertilitate si de fecunditate si pentru a fi ap�rati de luarea manei. Riturile s�v�rsite �n aceast� zi se mai �nt�lnesc �n unele sate izolate din zona montan�, unde oamenii continu� s� considere c� �n acest mod natura este readus� la viat�, se intra din plin �n sezonul lucr�rilor agricole de prim�var� si se preg�teste noul an pastoral. �n alte zone ziua de Buna Vestire era �ns� considerat� neprielnic� pentru rodul p�s�rilor, animalelor si plantelor: nu se puneau clostile deoarece se credea c� puii vor iesi cu dou� capete si patru picioare si din ou�le ouate �n aceast� zi nu ies pui si nici nu sunt bune de m�ncat, de aceea se arunc�. Vacile nu se goneau �n aceast� zi. Femeile str�ngeau apa provenit� din neaua topit� pentru a fi folosit� �n practicile de medicin� si cosmetic� popular�. Importanta s�rb�torii este marcat� si de sacrificiul pestelui care se consuma ritual, indiferent dac� ziua era de post sau de dulce. Toti crestinii trebuie s� m�n�nce peste pentru c� �n cursul anului s� se simt� �ca pestele �n ap�. Dac� �n ziua de Blagovestenie e frumos, are s� fie anul bun. Dac� p�n� la amiaz� plou� si apoi va fi frumos, are s� fie toamna lung� si se vor str�nge p�inile, dar de va fi ploaie si soare amestecat, nu-i anul bun; numai dac� de dimineat� p�n� seara e totuna frumos, atunci anul acela e m�nos, au s� fie toate p�inile si toate poamele. Dac� se ia ceata �nainte de a iesi soarele, asa de timpuriu are s� fie si prim�vara. La Buna Vestire trebuie s� soseasc� r�ndunelele. De Blagovistenie se opreau morile de ap� si de v�nt. T�ranii puteau ara ogoarele, dar nu li se recomand� s� semene, �ntruc�t p�s�rile, fl�m�nzite de prim�var�, erau �n stare s� ciuguleasc� toate semintele �ngropate �n p�m�nt. Cum va fi timpul de Buna Vestire, asa va fi si �n ziua de Paste. De Blagovestenie nu era bine s� se macine porumbul, c�ci m�laiul f�cut atunci nu era m�ncat nici m�car de pestii din r�uri, iar dac� era pres�rat la r�d�cinile pomilor, acestia nu mai puteau da rod tot timpul anului. �n acest fel, se vestea oamenilor c� era de r�u a lucra �n aceast� zi. Cu prilejul zilei de Buna Vestire, era oprit a dormi prea mult (ca s� nu fii somnoros tot anul), a c�uta ceart� cu lum�narea si a pune m�na pe ou�, sau a c�uta de ou� p�s�rile, �ntruc�t acestea purtau pui schimonositi, sau �ti puteau face r�u �n ziua c�nd Fecioara Maria a aflat c� �i va da nastere lui Iisus. Dac� pe 25 martie natura este acoperit� cu un vestm�nt verde, era semn c� anul va fi bogat �n roade. Se mai spune c� de Blagovestenie, vr�jitoarele au putere mare. Ele pot prepara o m�m�lig� din porumb proasp�t m�cinat cu care s� ucid� pestii din lacuri, s� opreasc� rodul pomilor ori s� ia laptele vacilor. Ca s� nu existe asemenea necazuri, e bine ca locuinta s� fie afumat� cu t�m�ie de la Pastele trecut ori de la alt� mare s�rb�toare si lenjeria de corp s� fie purtat� pe dos. Un efect binef�c�tor �l are si o ceap� aruncat� pe fereastr�, �n timp ce se spune: �Na, ia de aici, poman� de sufletului vr�jitoarelor�.

Dan Horgan

Bibliografie:

� �Vietile Sfintilor�, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998; � Revista �Memoria Ethnologic�, C.J.C.P.C.T. Maramures; � Ion Ghinoiu – �Obiceiuri populare de peste an�, Editura Fundatiei Culturale Rom�ne, 1997; � Ion Ghinoiu – �S�rb�tori si obiceiuri rom�nesti�, Editura Elion, Bucuresti, 2002; � Romulus Vulc�nescu – �Mitologie Rom�n�, Editura Academiei R.S.R. Bucuresti, 1985; � Irina Nicolau – �Ghidul S�rb�torilor Rom�nesti�, Editura Humanitas, 1998; � Elena Niculita Voronca – �Datinile si credintele poporului rom�n�, Editura Polirom, Iasi, 1998; � Simion FIorea Marian – �S�rb�torile la rom�ni�, Editura �Grai si Suflet – Cultura National�, 2001; � Antoaneta Olteanu – �Calendarele poporului rom�n�, Editura Paideia, 2001; � R�dulescu-Codin, C. si Mihalache, D. – �S�rb�torile poporului cu obiceiurile, credintele si unele traditii legate de ele. Culegere din p�rtile Muscelului. Din viata poporului rom�n�, Academia Rom�n�, Bucuresti, 1909; � Ion Talos – �G�ndirea magico-religioas� la rom�ni. Dictionar�, Editura Enciclopedic�, Bucuresti, 2001.