Se ntinde de la Marea Baltic pn la Marea Bering, are nou fusuri orare si gzduieste cel mai poluat loc de pe planet. Business Insider a alctuit un top al lucrurilor interesante din Federatia Rus.
Rusia este mai mare dect Pluto
Federatia Rus este cel mai mare stat din lume, ntinzndu-se din Kaliningrad, o exclav situat la Marea Baltic, ntre Polonia si Lituania, pn la Anadr, pe coasta Mrii Bering, de la vest la est si din Pevek, pe malul Mrii Siberiene Orientale, dincolo de cercul polar si pn n Derbent, Daghestan, de la nord la sud. Rusia se nvecineaz cu Norvegia, Finlanda, Estonia, Letonia, Lituania, Polonia, Belarus, Ucraina, Georgia, Azerbaidjan, Kazahstan, China, Mongolia, Coreea de Nord si are frontiere maritime cu Japonia si Statele Unite, n Alaska, avnd o suprafat de 17,09 milioane de kilometri ptrati. Planeta pitic Pluto, pn n 2006 considerat a noua planet a Sistemului Solar, are o suprafat de doar 16,65 milioane de kilometri ptrati.
Conductele Rusiei ar putea nconjura globul de sase ori
Economia Rusiei se bazeaz pe rezervele enegetice si minerale ale trii, cele mai mari din lume. Vastul sistem de conducte, care transport, printre altele, condensat de gaz natural, petrol, gaz petrolier lichefiat sau produse rafinate, are o lungime de 259.913 kilometri, conform Business Insider. Pmntul, n schimb, are o circumferint ecuatorial de 40.075 kilometri si o circumferint meridional de 40.007 kilometri. Puse cap la cap, conductele rusesti ar putea nconjura planeta de 6,4 ori.
Rusia detine jumtate din rezerervele mondiale de uraniu mbogtit
Rusia detine cele mai multe arme de distrugere n mas din lume, cu peste 8.000 de arme nucleare si aproape 20.000 de tone de arme chimice. Din totalul de 1390 de tone de uraniu puternic mbogtit, HEU, detinut la nivel mondial, Rusia controleaz 695 de tone, jumtate, urmat n clasament de Statele Unite, cu 604 tone.
Populatia Rusiei a sczut cu 6.6 milioane, din 1993 pn n prezent
Numrul de locuitori al Rusiei scade vertiginos. 143 de milioane de oameni locuiesc n prezent n Federatia Rus, ns cifra e n scdere si se estimeaz c va ajunge la 126 de milioane pn n 2050. Din 1993, pn n prezent, populatia Rusiei a sczut cu 6.6 milioane, aproape ct ntreaga populatie a Serbiei sau a Bulgariei.
Autostrada Adler – Krasnaya Polyana ar fi costat mai putin si dac era pavat cu foie gras
Autrostrada care leag aeroportul Soci-Adler de Krasnaya Polyana, unde s-au desfsurat multe dintre probele de la Jocurile Olimpice de iarn, a costat 8.6 miliarde de dolari, fiind cel mai scump proiect legat de Olimpiad. n iulie 2007, Rusia a anuntat c va cheltui 12 miliarde de dolari pentru organizarea competitiei (sum care a ajuns la 50 de miliarde de dolari pn la urm), dintre care 6.8 miliarde erau alocate pentru realizarea autostrzii de doar 40 de kilometri. Conform Esquire, cu aceeasi sum, soseaua putea fi pavat cu un strat de 6.3 centimetri de stridii, ori 1.1 centimetri de caviar, 9 centimetri de genti Louis Vuitton, 21.9 centimetri de foie gras, bancnote de 100$, 4.7 centimetri de haine de blan, 6 centimetri de trufe sau 13.8 centimetri de coniac Hennessey.
Rezervele de gaz natural ale Rusiei ar umple 13 miliarde de bazine olimpice
Rusia este al doilea productor de gaz natural la nivel mondial si al treilea productor de petrol, dup Statele Unite si Arabia Saudit. Mai mult de jumtate dintre ncasrile bugetare se datoreaz exporturilor de energie, iar rezervele nsemnate vor mentine, probabil, dominatia Rusiei si n anii ce vor urma. Statul condus de Vladimir Putin controleaz 32 de trilioane de metri cubi de gaze naturale, suficient pentru a umple 13 miliarde de bazine olimpice, cu un volum de 2.491 de metri cubi fiecare.
Rusia are nou fusuri orare
Rusia obisnuia s fie mprtit n 11 zone cu fusuri orare diferite. Din 2010 ns, la propunerea presedintelui Medvedev, s-a renuntat la dou dintre acestea si s-a adoptat ora de var si revenirea la timpul initial, toamna, la fel ca n occident. n prezent, ora la Kaliningrad este cu 3 ore nainte fat de Timpul Universal Coordonat, UTC+3, urmat de Moscova, UTC+4, Ekaterinburg, UTC+6, Omsk, UTC+7, Krasnoiarsk, UTC+8, Irkutsk, UTC+9, Iakutsk, UTC+10, Vladivostok, UTC+11 si Kamceatka, UTC+12. Regiunea Sahalin si Republica Sakha se ghideaz dup cte dou fusuri orare. Bucurestiul se ghideaz dup fusul orar UTC+2.
Rusia detine 87 de miliarde de barili de petrol, suficient pentru nc 75 de ani
Al treilea productor de petrol la nivel mondial, depsit doar de Statele Unite si de Arabia Saudit, Rusia detine rezerve uriase de petrol, estimate la 87 de miliarde de barili (10 miliarde de metri cubi). n 2012, Rusia consuma n jur de 3.2 milioane de barili de petrol pe zi, astfel c, n acest ritm, rezervele le-ar ajunge timp de nc 75 de ani.
Nou milioane de cltori folosesc metroul moscovit, zilnic
Metroul din capitala Rusiei are 194 de statii si o lungime a sinelor de 325 de kilometri. Park Pobed, Parcul Victoriei, este cea mai adnc statie a metroului din Moscova, fiind aflat la aproape 85 de metri n subteran, n timp ce statia Vykhino este cea mai aglomerat. Nou milioane de pasageri folosesc metroul din Moscova n fiecare zi, trafic egal cu cel al metrourilor din Londra si New York la un loc.
Rata omuciderilor este de dou ori mai mare dect n SUA
Rata omuciderilor n Federatia Rus este de 9.7 la suta de mii de locuitori, de dou ori mai mare dect n Statele Unite, 4.7. Numrul total al crimelor este ns mai mic, 13.826, fat de 14.612 n SUA. n comparatie, rata omuciderilor n tara noastr este de 1.6, cu un numr total de 335 de omucideri n anul 2012.
Rusii beau de dou ori mai multe buturi spirtoase dect americanii
n medie, rusii beau 6.3 pahare de buturi spirtoase pe sptmn, aproape dublu fat de cele 3.3 pe care le beau americanii. Surprinztor ns, cei mai mptimiti buturi nu sunt n Siberia, sau n zonele reci din nordul Europei, Rusia fiind singura tar de pe btrnul continent care se afl n primele cinci pozitii. Topul e condus de Coreea de Sud, urmat de Rusia, Filipine, Thailanda si Japonia.
Lacul Karaciai este cel mai poluat loc de pe planet
Lacul Karaciai se afl n sudul muntilor Ural, n apropierea complexului industial Mayak, fabric de armament nuclear pn n 1990. Deseurile radioactive au fost aruncate direct n lac, al crui fund este format dintr-un strat de trei metri de astfel de substante toxice. Un raport al Worldwatch Institute afirm c, n 1990, lacul emitea 600 de roentgeni pe or, suficient ct s ucid un adult n 60 de minute.
Primii 20 dintre bogatii Rusiei au o avere de 227 de miliarde de dolari
Rusia are peste o sut de miliardari n dolari, iar Alisher Usmanov, cel mai bogat om din tar, are o avere estimat la 20 de miliarde $. Primii 20 cei mai bogati rusi au o avere estimat la 227 de miliarde de dolari, mai mult dect PIB-ul Portugaliei, Irlandei sau al Ucrainei. Averea celor mai bogati rusi este de 1.3 ori mai mare dect PIBul Romniei, de 169 miliarde de dolari.
Rusii beau de douzeci de ori mai mult ceai dect romnii
China consum cel mai mult ceai, 725 de mii de tone anual, dar nu conduce clasamentul cnd vine vorba de consum pe cap de locuitor. Rusii, n schimb, consum 1.38 de kilograme de ceai pe cap de locuitor n fiecare an, fiind depsiti doar de turci, irlandezi si de cei din Regatul Unit. Comparnd, romnii consum doar 68 de grame de ceai, anual, de 20 de ori mai putin.
Lacul Baikal contine o cincime din apa dulce de pe glob
Desi este abia al saptelea lac din lume dup suprafat, lacul Baikal, aflat n sudul Siberiei, are cel mai mare volum. Se estimeaz c acesta contine n jur de 20% din rezerva de ap dulce lichid de pe glob, 23.615 kilometri cubi. Baikal este si cel mai adnc de pe glob, avnd o adncime maxim de 1642 metri. n comparatie, adncimea maxim a Mrii Negre este de 2212 metri, n Crimeea, la sud de Ialta.
56 de jurnalisti au fost ucisi n Rusia, din 1992 pn n prezent
Rusia este a cincea cea mai periculoas tar din lume, pentru jurnalisti, 56 dintre acestia fiind ucisi ncepnd cu 1992. Mai mult, n 64% dintre cazuri, acestia au fost asasinati. Rusia este depsit n acest tragic clasament doar de Irak, Filipine, Siria si Algeria, fiind singura tar european din top.
Rusia a vndut Alaska pentru 7.2 milioane $
Activittile Rusiei n regiune se limitau la comertul cu blnuri si misionariat, iar teama c Alaska ar putea fi usor capturat n cazul unui rzboi a determinat autorittile s ncerce s o vnd. Tranzactia a avut loc n 1867, cnd Statele Unite au achizitionat 1.518.800 de kilometri ptrati, pentru suma de 7.2 milioane de dolari, putin peste 120 de milioane, la valoarea de azi. Astfel, americanii au pltit putin peste 4 dolari pe kilometru ptrat de teren, realiznd una dintre cele mai mari si mai ieftine achizitii imobiliare din istorie.
Instructiva aceasta culegere de date. Curiosilor le pot trimite mailuri mai detaliate + imagini video la unele dintre „lucrurile inedite” . NU la toate , dar la multe!