Vasluiul, pe marginea pr�pastiei!

�n anul 2014, Vasluiul are o singur� sans� pentru a se relansa economic. �n opinia oameniilor de afaceri locali, judetul nostru trebuie declarat „zon� defavorizat�”, pentru a i se acorda facilit�ti speciale. Dac� Vasluiul nu va beneficia de un program special de investitii, consecintele vor fi grave. Exist� riscul ca situatia economic� s� se deterioreze semnificativ fat� de 2013, an considerat cel mai prost din punct de vedere economic de dup� 1989.

Anul 2014 se anunt� extrem de dificil pentru oamenii de afaceri vasluieni. Motivul pentru care noul an nu va fi cu nimic mai bun comparativ cu anul trecut este reprezentat de fiscalitatea excesiv�. Ovidiu Copacinschi, presedintele Asociat iei Patronale a �ntreprinderilor Mici si Mijlocii (APIMM) Vaslui, a reamintit c�, �n prezent, pe umerii agentilor economici apas� �ntre 30 si 35 de taxe si impozite. Dac� nu se vor adopta de urgent� m�suri de stimulare economic�, mediul de afaceri se va confrunta �n continuare cu �nchideri de firme, susped�ri de activitate etc. Din nefericire, situatia Vasluiului nu este de invidiat, al�turi de Botosani, judetul nostru fiind unul dintre cele mai s�race din Regiunea de Dezvoltare Nord-Est. „Pentru judetul Vaslui trebuie aprobat un program special de investitii, pentru diminuarea diferentelor economice cu media judetelor din tar�. La sedinta Comisiei de Dialog Social din luna februarie vom relua aceast� discutie si �i vom invita toti parlamentarii din judet. Astfel, �n baza discutiilor pe aceast� tem�, s� avem un punct de vedere comun, patronatele, sindicatele, parlamentarii, reprezentantii autorit�- tilor locale. Judetul Vaslui trebui declarat zon� defavorizat�, pentru a se acorda facilit�tile necesare relans�rii investitiilor �n toate domeniile de activitate”, a spus Ovidiu Copacinschi. �n cazul �n care judetul nu va beneficia de un tratament special, oamenii de afaceri estimeaz� c� mediul economic nu se va �mbun�t�ti fat� de anul trecut, exist�nd chiar riscul unei deprecieri si mai severe a situatiei economice.

1.625 de firme au iesit de pe piata �n 2013

Mediul de afaceri din judetul Vaslui a �ncheiat anul 2013 cu sute de falimente si afaceri suspendate. Conform datelor Oficiului National al registrului Comertului, anul trecut, 1.189 de firme din judet si-au suspendat activitatea, au fost dizolvate sau radiate din Registrul Comertului. Astfel, 239 de societ�ti au fost suspendate, 820 radiate si 130 dizolvate. Pe acest ultim segment de operatiuni, num�rul dizolv�- rilor a crescut cu 68% comparativ cu anul 2012. Afacerile cele mai lovite de criza economic� au fost cele din transport si depozitare, comert cu ridicata si am�nuntul, repararea autovehiculelor, industria prelucr�toare, agricultur�, pescuit, silvicultur�, hoteluri, restaurante. Tot �n anul trecut, un num�r de 436 societ�ti comerciale din judetul Vaslui au intrat �n insolvent�.

Manageri, �ngrijorati

Conform unui Studiu PwC, Rom�nia este pe locul doi �n lume la gradul de �ngrijorare al managerilor pentru povara fiscal�. Marea majoritate a managerilor de companii din Rom�nia (92%) sunt preocupati de cresterea poverii fiscale, al doilea cel mai ridicat nivel de �ngrijorare �nregistrat la nivel global, dup� cel din Franta, si mult peste media global�, de 70%, potrivit studiului PwC. Totodat�, 92% dintre directorii generali din Rom�nia consider� c� firmele ar trebui s�-si pl�teasc� „partea corect�” de impozite si taxe, iar 84% dintre respondenti cred c� firmele multinationale ar trebui s�-si publice informatiile referitoare la venituri, profituri si impozitele si taxele pl�tite pentru fiecare tar� �n parte �n care opereaz�, �n timp ce 80% sunt de acord ca autorit�tile fiscale din �ntreaga lume s� comunice �ntre ele informatiile fiscale pe care le au referitor la companii, reiese din studiul CEO Survey 2014, la care au participat 49 de manageri. Din totalul participantilor la studiu, 88% dintre manageri apreciaz� c� prioritatea Guvernului ar trebui s� fie �mbun�t�tirea infrastructurii t�rii, cel mai ridicat procentaj la nivel global, �n vreme ce 78% dintre ei cred c� guvernele care s-au succedat nu au reusit s� fac� acest lucru p�n� �n prezent.

Contrar tendintei UE, �ncrederea �n economia Rom�niei a continuat s� se �nr�ut�teasc�

�ncrederea mediului de afaceri si a populatiei �n economia Rom�niei s-a �nr�ut�tit usor �n ianuarie, tras� �n jos de industrie, constructii si comertul de retail, continu�nd declinul din decembrie, evolutia fiind contrar� tendintei pozitive de la nivelul Uniunii Europene, potrivit datelor Eurostat. Indicele �ncrederii �n economie a cobor�t cu 0,6 puncte, de la 95,3 puncte �n decembrie la 94,7 puncte. �ncrederea din sectorul comertului de retail, al industriei si cel al constructiilor a avut o evolutie negativ�, �n timp ce �ncrederea consumatorilor si din sectorul serviciilor a �nregistrat o usoar� �mbun�t�tire. �n zona euro, �ncrederea �n economie a crescut �n ianuarie pentru a noua lun� consecutiv, de la 100,4 puncte �n decembrie la 100,9 puncte, ating�nd cel mai ridicat nivel din iulie 2011. �ncrederea este mai mare si �n cele mai mari economii din uniunea monetar�, Germania (0,7 puncte) si Franta (1,1 puncte). Indicele de �ncredere din Germania se afl� la cel mai ridicat nivel din august 2011, iar �n Franta la un maxim atins dup� aprilie 2012. �n Spania si Italia �ncrederea a stagnat, �n timp ce �n Olanda a sc�zut. Pe ansamblul Uniunii Europene, �mbun�t�tirea �ncrederii este mai pronuntat� dec�t �n zona euro, cu o crestere de 0,9 puncte, la 104,7 puncte, cel mai ridicat nivel dup� iunie 2011. Cea mai mare crestere, �ntre statele din afara zonei euro, a avut loc �n Polonia (1,7 puncte) si Marea Britanie (1 punct).