Comisia de revizuire a Constitutiei a adoptat, la nceputul acestei sptmni, o serie de amendamente care „lovesc” (si bine fac!) n modul n care unii procurori – fr a cdea n pcatul generalizrii, deloc putini – nteleg s-si fac meseria. Astfel, interceptrile se vor putea face numai n cursul procesului penal, fiind eliminat textul care oferea procurorului dispunerea msurii pentru 48 de ore. „Interceptarea si nregistrarea convorbirilor sau comunicrilor efectuate prin telefon ori prin alt mijloc electronic de comunicare, nregistrarea n mediul ambiental, (…) nregistrarea de imagini, obtinerea listei convorbirilor telefonice ori alte asemenea tehnici prevzute de lege se dispun de judectorul instantei competente s judece fondul cauzei si numai n cursul procesului penal”, se arat n amendamentul adoptat n Comisia de revizuire, la propunerea Asociatiei Magistratilor din Romnia. n forma initial a textului din initiativa de revizuire, se preciza, pentru articolul 28, alineatul 3: „Retinerea, predarea sau perchizitionarea trimiterilor postale, interceptarea convorbirilor si a comunicrilor, interceptarea n mediul ambiental, perchezitia informatic si accesul la un sistem informatic si la un suport de stocare a datelor informatice, obtinerea datelor informatice, inclusiv a datelor de trafic si a datelor de localizare, identificarea abonatului, a proprietarului, a utilizatorului unui sistem de comunicatii electronice sau a unui punct de acces la un sistem informatic ori alte asemenea tehnici se dispun de judector, n conditiile legii”. Totodat, textul care stabilea posibilitatea procurorului de a dispune pentru 48 de ore, n cazuri de urgent deosebit, interceptarea comunicatiilor a fost eliminat de membrii comisiei. Aceast reglementare era prevzut att n textul initiativei de revizuire a Constitutiei, ct si n amendamentele propuse de Asociatia Magistratilor din Romnia. Aceast schimbare de optic – corect si mai mult dect necesar – va aduce cu sine si o schimbare de atitudine din partea procurorilor. Si asta, la rndul ei, mai mult dect necesar, fiindc, de un timp ncoace, procurorul devenise un fel de „stat n stat” n justitia romneasc. Avea (nc are!) o sumedenie de avantaje, chiar n raport cu judectorii, si prea putine obligatii. Putea face orice, si n timpul procesului, si (mai ales) naintea acestuia. Putea s te nregistreze, spre exemplu, anulnd din start prezumtia de nevinovtie si clcnd, astfel, n picioare, sintagma „indicii temeinice”. Si, s fim seriosi, ce „indicii temeinice” cu privire la vinovtia cuiva ti trebuie, ct vreme, tu, procuror, pui stetoscopul si aparatura de nregistrare pe viata oricrui cettean, poate-poate so ivi ceva incriminator?! Meserie-i asta? Aceast manier relaxat de a face „meserie” duce (a dus, deja!), invariabil, la deprofesionalizarea tagmei. Bazndu-se exclusiv pe stenograme, unii procurori au ajuns la concluzia c se poate si (numai) asa. Au devenit lenesi, subiectivi n raport cu legea si superficiali. Au uitat cartea grea pe care au nvtat-o, redescoperind sau intuind infractiunile din Codul penal dup „rezonanta” faptei. Asa se explic sutele de rechizitorii de „cascadorii rsului”, n care infractiunile sunt doar intuite, niciodat confirmate de probe. Probe care, de multe ori, nu exist! La ce trebuie probe, dac stenogramele – unele picante, dar deloc slujitoare cauzei – se adun n tomuri ntregi, plictisindu-i pe judectori si dndule migrene si probleme cu vederea? Grefat pe aceast realitate, amendamentul Comisiei de revizuire a Constitutie face, n sfrsit, dreptate. i ofer judectorului posibilitatea de a dispune ascultarea, supraordonndu-l, astfel, procurorului. Asta, de fapt, este ierarhia fireasc: judectorul s fie deasupra procurorului. Pe de alt parte, pierznd ori pinea, ori cutitul (ori ambele), procurorul va trebui s se ntoarc la metode mai „clasice” de lucru. si va conduce anchetele concentrndu-se pe gsirea si argumentarea probelor. Hai, c nu e greu, desi… or fi stenogramele spectaculoase, dar dac nu tin loc de probe…
