Arestul la domiciliu, introducerea sistemului zilelor amend, eliminarea pedepselor pentru minori si acordul de recunoastere a vinovtiei se numr printre modificrile aduse n sistemul judiciar odat cu intrarea n vigoare, la 1 februarie, a noului Cod penal si a noului Cod de procedur penal.
Una dintre modificrile care vor intra n vigoare de la 1 februarie se refer la faptul c, desi este n continuare incriminat, eutanasia nu mai este calificat drept omor calificat. Astfel, conform articolul 190 din noul Cod penal, uciderea svrsit la cererea explicit, serioas, constient si repetat a victimei care suferea de o boal incurabil sau de o infirmitate grav atestat medical, cauzatoare de suferinte permanente si greu de suportat, se pedepseste cu nchisoarea de la unu la 5 ani. Tot n noul Cod penal, ftul este ocrotit n mod special, fiind interzis n continuare avortul n alte conditii dect cele medicale, dar acum este incriminat si fapta de vtmare corporal a ftului. Pe de alt parte, urmrirea unei persoane ori apelarea acesteia sau trimiterea de mesaje ce i cauzeaz o stare de temere constituie infractiunea de hrtuire. O alt modificare a Codului penal are n vedere recidivistii. Astfel, persoanele care comit fapte n stare de concurs sau recidiv vor avea parte de sanctiuni mai drastice. Dac se comit mai multe infractiuni n concurs, judectorul va aplica pedeapsa cea mai grea si un spor obligatoriu de o treime din celelalte pedepse. n cazul recidivistilor, limitele pedepsei pentru noua infractiune se majoreaz cu jumtate.
Noi tipuri de judecatori: de drepturi si libertati si de camera preliminara
Una dintre cele mai importante modificri care au intrat n vigoare la 1 februarie, privitoare la noul Cod de procedur penal, se refer la separarea functiilor judiciare n procesul penal, fiind introduse institutia judectorului de drepturi si libertti si cea a judectorului de camer preliminar. Judectorul de drepturi si libertti este cel care, n cadrul instantei, potrivit competentei acesteia, solutioneaz n cursul urmririi penale cererile, propunerile, plngerile, contestatiile sau orice alte sesizri privind: m- surile preventive; msurile asigurtorii; msurile de sigurant cu caracter provizoriu; actele procurorului, n cazurile expres prevzute de lege; ncuviintarea perchezitiilor, a folosirii tehnicilor speciale de supraveghere sau cercetare ori a altor procedee probatorii potrivit legii; administrarea anticipat a probelor. Acest lucru nseamn c, n cursul urmririi penale, orice msur ce ar putea s afecteze drepturile si liberttile prtilor este fie supus, fie dispus cenzurii judectorului de drepturi si libertti. Conform articolului 54 din noul Cod de procedur penal, judectorul de camer preliminar este judectorul care, n cadrul instantei, potrivit competentei acesteia: verific legalitatea trimiterii n judecat dispuse de procuror; verific legalitatea administrrii probelor si a efecturii actelor procesuale de ctre organele de urmrire penal; solutioneaz plngerile mpotriva solutiilor de neurmrire sau de netrimitere n judecat; solutioneaz alte situatii expres prevzute de lege.
Arestul la domiciliu, n locul interdictiei de a parasi localitatea sau tara
O alt modificare a Codului de procedur penal se refer la msurile preventive, interdictia de a prsi localitatea sau tara fiind eliminate. Apare, astfel, arestul la domiciliu. Conform noii legislatii, msura arestului la domiciliu const n obligatia impus inculpatului, pe o perioad de cel mult 30 de zile, de a nu prsi imobilul unde locuieste, fr permisiunea organului judiciar care a dispus msura sau n fata cruia se afl cauza si de a se supune unor restrictii stabilite de acesta. Pe durata arestului la domiciliu, inculpatul are urmtoarele obligatia de a se prezenta n fata organului de urmrire penal, a judectorului de drepturi si libertti, a judectorului de camer preliminar sau a instantei de judecat ori de cte ori este chemat. El nu are voie s comunice cu persoana vtmat sau membrii de familie ai acesteia, cu alti participanti la comiterea infrac- tiunii, cu martorii ori expertii, precum si cu orice alte persoane care nu locuiesc n mod obisnuit mpreun cu el sau care nu se afl n ngrijirea sa. Judectorul de drepturi si libertti, judec- torul de camer preliminar sau instanta de judecat poate dispune ca pe durata arestului la domiciliu inculpatul s poarte permanent un sistem electronic de supraveghere. (…) La cererea scris si motivat a inculpatului, judectorul de drepturi si libertti, judectorul de camer preliminar sau instanta de judecat, prin ncheiere, i poate permite acestuia prsirea imobilului pentru prezentarea la locul de munc, la cursuri de nvtmnt sau de pregtire profesional ori la alte activitti similare sau pentru procurarea mijloacelor esentiale de existent, precum si n alte situatii temeinic justificate, pentru o perioad determinat de timp, dac acest lucru este necesar pentru realizarea unor drepturi ori interese legitime ale inculpatului, se precizeaz n noua reglementare. n cazuri urgente, pentru motive ntemeiate, cel care se afl n stare de arest la domiciliu poate prsi imobilul fr permisiunea oamenilor legii, informnd imediat despre aceasta institutia, organul sau autritatea desemnate cu supravegherea sa si organul judiciar care a luat msura arestului la domiciliu ori n fata cruia se afl cauza. Intrarea n vigoare a noului Cod penal aduce cu sine introducerea sistemului zilelor-amend. La o astfel de sentint, se va stabili un numr de zile amend, cuprins ntre 30 si 400, care se va nmulti cu valoarea corespunztoare unei zile amend, cuprins ntre 10 si 500 de lei. Dac persoana condamnat, cu rea-credint, nu execut pedeapsa amenzii, n tot sau n parte, numrul zilelor-amend neexecutate se nlocuieste cu un numr corespunztor de zile cu nchisoare. Dac amenda neexecutat a nsotit pedeapsa nchisorii, numrul zilelor-amend neexecutate se nlocuieste cu un numr corespunz tor de zile cu nchisoare, care se adaug la pedeapsa nchisorii, pedeapsa astfel rezultat fiind considerat o singur pedeaps, potrivit articolului 63 din Codul penal.
Acordul de recunoastere a vinovatiei, forma scurta a procesului penal
Odat cu intrarea n vigoare a noului Cod de procedur penal apare si o nou conceptie privind fazele urmririi penale. La aceste faze se adug, astfel, posibilitatea mai larg de aplicare a principiului oportunittii, consacrat la articolul 7 alineatul 2, aprnd renuntarea la urmrirea penal si acordul de recunoastere a vinovtiei. Conform articolului 318 alineatului 1 din Cpp, n cazul infractiunilor pentru care legea prevede pedeapsa amenzii sau pedeapsa nchisorii de cel mult cinci ani, procurorul poate renunta la urmrirea penal cnd, n raport de persoana inculpatului, de conduita avut anterior svrsirii infract iunii, de continutul faptei, de modul si mijloacele de svrsire, de scopul urmrit si de mprejurrile concrete de svrsire, de urmrile produse sau care s-ar fi putut produce prin svrsirea infractiunii, de eforturile depuse de inculpat pentru nlturarea sau diminuarea consecintelor infractiunii, constat c nu exist un interes public n urmrirea acestuia. Potrivit reglementrii, renuntarea la urm- rirea penal poate avea loc numai dup punerea n miscare a actiunii penale si nainte de sesizarea camerei preliminare. De asemenea, tot procurorul poate ncheia un acord de recunoastere a vinovtiei, privitor la infractiunile pentru care legea prevede o pedeaps cu amenda sau de maximum sapte ani. Acordul de recunoastere este o form abreviat a procesului penal, bazat pe o pledoarie de vinovtie a inculpatului. Astfel, imediat dup punerea n miscare a actiunii penale, procurorul si inculpatul pot ncheia un acord, dup ce acesta din urm si recunoaste vinovtia. Acordul are ca obiect recunoasterea comiterii faptei si acceptarea ncadrrii juridice, fiind stabilit si modul si cuantumul pedepsei, precum si forma n care aceasta urmeaz a fi executat. Limitele, dar si efectele, ncheierii acordului de recunoastere a vinovtiei se stabilesc prin avizul prealabil si scris al procurorului ierarhic superior. Imediat dup ncheierea acordului de recunoastere a vinovtiei, procurorul va sesiza instanta creia i-ar reveni competenta s judece cauza n fond si i trimite acesteia acordul, alturi de dosarul de urmrire penal. Cea care decide, n final, ce se ntmpl cu acordul de recunoas- tere a vinivtiei, este instanta, printr-o decizie, n urma unei proceduri necontradictorii. Solutia este dat dup ascultarea procurorului, a inculpatului si avocatului acestuia, precum si a prtii civile, dac este prezent.
Minorii scapa de pedepse
O alt modificare a Codului penal se refer la faptul c nu mai sunt prevzute pedepse pentru minori. Ei vor fi sanctionati exclusiv pe baza msurilor educative, care pot fi att privative, ct si neprivative de libertate. n prima categorie se ncadreaz internarea ntr-un centru educativ sau unul de detentie. Celelalte msuri se refer la stagiul de formare civic, supravegherea sau consemnarea la sfrsit de sptmn. n forma actual a codului, pedepsele ce se pot aplica minorului sunt nchisoarea sau amenda prevzute de lege pentru infractiunea svrsit. Limitele pedepselor se reduc la jumtate. n urma reducerii, n nici un caz minimul pedepsei nu va depsi 5 ani. Cnd legea prevede pentru infrac- tiunea svrsit pedeapsa detentiunii pe viat, se aplic minorului nchisoarea de la 5 la 20 de ani, conform articolului 109, Cod penal.
Viata privata, mai protejata
Potrivit noului Cod penal, fotografierea sau nregistrarea convorbirilor unor persoane n domiciliul lor va fi infractiune. Acelasi lucru se aplic si n cazul difuzrii imaginilor sau convorbirilor. Violarea domiciliului este, n continuare, considerat o infractiune, iar acum se incrimineaz si violarea sediului unei persoane juridice. mpiedicarea organului judiciar de a efectua un act procedural sau refuzul de a pune actele sau informatiile cerute la dispozitia lui, se constituie n infractiunea de obstructionare a justitiei si este o noutate pe care o aduce Codul penal, de la 1 februarie. Acest lucru se va pedepsi cu nchisoarea de la trei luni la un an. n acelasi context, intimidarea, amenintarea sau constrngerea unei persoane sau a familiei acesteia pentru a nu da, a da sau a retrage o declaratie dat la organele judiciare, va reprezenta infractiunea de influentarea declaratiilor. Pedepsele n cazul acesta variaz ntre unul si cinci ani. Mai mult dect att, avocatul care face ntelegere cu partea advers pentru fraudarea intereselor clientului su va fi pedepsit. Acest fapt mbrac forma infractiunii de asistent si reprezentare neloial. Totodat, se sanctioneaz folosirea abuziv a functiei n scop sexual, n cazul unui functionar public care solicit favoruri de natur sexual la ntocmirea unui act. n plus, intimidarea sau umilirea unei persoane, prin pretinderea de favoruri sexuale nu va reprezenta infractiunea de hrtuire sexual doar n cazul n care aceasta este nfptuit de sefi, ci si atunci cnd ea este fcut de colegi.
