Cum �si prioritizeaz� rom�nii cheltuielile

Peste un sfert dintre rom�ni nu mai au bani dup� acoperirea cheltuielilor de baz�, iar dintre persoanele care mai r�m�n cu bani, 30% �i folosesc pentru plata datoriilor, 26% economisesc si 23% �si cump�r� haine noi, potrivit unui sondaj Nielsen.

Totodat�, 19% aduc �mbun�t�tiri locuintei, 17% se distreaz� �n afara casei, 16% merg �n vacante si concedii si 13% achizit ioneaz� produse tehnologice noi, potrivit sondajului global privind �ncrederea consumatorilor si intentia de a cheltui. Cei mai putini dintre rom�ni aloc� din banii r�masi pentru fondul de pensii – 4% sau pentru investitii �n actiuni la burs� – doar 1%. Comparativ cu media european�, rom�nii �si prioritizeaz� �n mod diferit banii r�masi. Astfel, cei mai multi europeni – 33% – spun c� �i folosesc pentru a economisi, 30% �si cump�r� haine noi, 27% achizitioneaz� vacante, 25% �si pl�tesc din datorii si 23% cheltuie pe divertisment �nafara casei. Media europenilor care r�m�n f�r� bani dup� acoperirea cheltuielilor de baz� este de 22%. Potrivit sursei citate, rezultatele pentru Romania sunt �n linie cu media european� �n ceea ce priveste amenajarea casei (20%) si achizitia de noi produse IT (15%). �Rezultatele la nivelul t�rii noastre dezv�luie intentia – raportat� bine�nteles la veniturile mai mici fat� de alte t�ri europene – de a cheltui mai putin comparativ cu media european� pentru divertisment �n afara casei si vacante. Prioritizarea la nivelul cheltuielilor discretionare este foarte clar� mai ales atunci c�nd observ�m c� rezultatele pentru Rom�nia sunt �n linie cu media european� �n special �n ceea ce priveste amenajarea casei si noi produse IT, dezv�luind cei doi poli fundamentali ai societ�tii noastre �n acest moment, anume segmentul de consumatori mai static, mai conservator si segmentul mai dinamic, care tinde din ce �n ce mai mult spre modernitate�, a declarat C�t�lina Laschon, director al departamentului de Cercetare a Consumatorului al Nielsen Rom�nia. Potrivit datelor Institutului National de Statistic� (INS), veniturile medii pe gospod�rie au fost �n trimestrul al treilea al anului trecut de 2.528 lei pe lun�, iar cheltuielile au �nsumat 2.267 lei, aproape 90% din venituri. Principalele destinatii ale cheltuielilor efectuate de gospod�rii sunt consumul de bunuri alimentare, nealimentare, servicii si transferurile c�tre administrat ia public� si privat� si c�tre bugetele asigur�rilor sociale, sub forma impozitelor, contributiilor, cotizatiilor, precum si acoperirea unor nevoi legate de productia gospod� riei (hrana animalelor si p�s�rilor, plata muncii pentru productia gospod�riei, produse pentru �ns�m�ntat, servicii veterinare). Cheltuielile pentru investitii, destinate cump�r�rii sau constructiei de locuin- te, cump�r�rii de terenuri si echipament necesar productiei gospod�riei, cump�r�rii de actiuni etc. detin o pondere foarte redus� �n cheltuielile totale, de doar 0,8%. �n ceea ce priveste tendinta la nivel global, Nielsen arat� c� intentia de cump�- rare a sc�zut �n ultimul trimestru al anului trecut pentru toate categoriile de produse si activit�ti si a revenit la nivelul atins �n trimestrul al patrulea din 2012. �At�t la nivel global, european, c�t si la nivel local, consumatorii sunt �ntr-un proces constant de a �nv�ta s� �si prioritizeze cheltuielile. Ca urmare, observ�m, la nivel global, o sc�- dere a intentiei de a cheltui pe divertisment �n afara casei, pentru articole de �mbr�- c�minte (31%), vacante (32%) si investitii �n actiuni si fonduri mutuale (19%). �n acelasi timp, la nivelul t�rilor investigate �n studiul nostru global, am observat c� intentia de a economisi (47%), cheltuielile pe tehnologiile nou ap�rute (24%) si cheltuielile pe proiectele de modernizare a casei (20%) au sc�zut cu c�te 5 puncte procentuale, ajung�nd �n linii mari la rezultatele de la finalul anului 2012�, a mai spus C�t�lina Laschon. �n ceea ce priveste �ncrederea consumatorilor la nivel mondial, aceasta s-a mentinut constant�, la un nivel de 94 de-a lungul a trei trimestre consecutive, cresc�nd la finele lui 2013 cu un punct fat� de primul trimestru al aceluiasi an si cu 3 puncte comparativ cu aceeasi perioad� a anului trecut. Indonezia a raportat cel mai mare indice al �ncrederii consumatorilor (124) pentru al patrulea trimestru consecutiv, la polul opus situ�ndu-se Portugalia, Italia, Croatia si Slovenia. Columbia a �nregistrat cea mai mare crestere a indicelui de la un trimestru la altul. Sondajul global al Nielsen m�soar� nivelul de �ncredere a consumatorilor, principalele �ngrijor�ri ale acestora si intentia de cump�rare �n r�ndul a peste 30.000 de respondent i cu acces la internet din 60 de t�ri.