Ce simplu-i s� fii primar: leafa si… cam at�t!

Un raport al Curtii de Conturi a Judetului Vaslui privind finantele publice locale pe anul 2012 ofer� o explicatie pentru starea jalnic� �n care se afl� judetul. �n 2012, „gospodarii” comunit�tilor locale au virat c�tre consum 68,4% din veniturile �ncasate. Grija ordonatorilor de credite s-a �ndreptat �n principal c�tre asigurarea salariilor, achizitiile de bunuri si servicii si asistenta social�. �n schimb, cheltuielile cu proiecte de investitii au primit doar 10% din sume. Primarii au fost performanti numai pe segmentul executiei cheltuielilor de personal, care s-au ridicat la un mai mult dec�t conving�tor 96,7%. �n tot acest timp, grosul bugetelor locale supravietuieste cu banii primiti de la Bucuresti, doar 10,9% din veniturile proprii ale bugetelor locale provenind din impozite si taxe.

Actiunile Camerei de Conturi la nivelul unit�tilor administrativ teritoriale ale judetului Vaslui au scos la lumin� realit�ti deloc multumitoare privind gestionarea banilor publici. Conform expertilor financiari, executia pe ansamblu a bugetelor locale, pentru anul 2012, se caracterizeaz� prin aloc�ri financiare masive c�tre salarii, pe fondul abandon�rii capitolului „dezvoltare”. Mai exact, edilii au pompat grosul sumelor din visteriilor comunit�tilor c�tre salarii si achizitii de bunuri si servicii, �n timp ce investitiile au primit sume insignifiante. Astfel, din totalul veniturilor �ncasate la bugetele comunelor, oraselor si municipiilor judetului, care �n 2012 au fost �n valoare de 706.561 mii lei, �n structura cheltuielilor se remarc� cheltuielile de personal, care au avut ponderea cea mai ridicat� din totalul cheltuielilor bugetelor locale, respectiv 36,5%. Pe locul secund �n atentia ordonatorilor de credite s-au aflat cheltuielile de bunuri si servicii, cu 22,6%, �n timp ce asistent� social� a reprezentat 9,3%. La poplul opus, s-au aflat cheltuielile de capital, care au reprezentat doar 10,0% din totalul veniturilor colectate la bugetele comunit�tilor. Cu alte cuvinte, executivele locale au orientat fondurilor publice c�tre cheltuielile sociale si de consum, �n detrimentul investitiilor �n proiecte de dezvoltare.

Banii pentru salarii, cheltuiti p�na la ultimul leu

Cum era de asteptat, pe ansamblu judetului Vaslui a bugetelor locale, executia cheltuielilor �n structura economic� se pliaz� pe politicile de consum. Dac� pentru investitii realizarea cheltuielilor a fost defectuoas�, �n ceea ce priveste banii pentru salarii si servicii, edilii comunit�tilor au acordat o atentie maxim�. Conform raportului Curtii de Conturi a Judetului Vaslui, �n ceea ce priveste gradul de executie a cheltuielilor, se remarc� executia ridicat� a cheltuielilor de personal, respectiv 96,7% din prevederi definitive bugetare, �n valoare de 279.930 mii lei. La capitolul asistent� social�, executia cheltuielilor a fost de 92,3%, din prevederi bugetare definitive, �n sum� de 74.899 mii lei. Aceeasi h�rnicie �n cheltuirea banilor publici s-a manifestat si pe sectorul reprezentat de bunuri si servicii, unde, din prevederi definitive bugetare de 183.043 mii lei, pl�tile efectuate au fost realizate �n proportie de 91,7%. �n schimb, gradul de executie a cheltuielilor de capital a fost de numai 80,5% din prevederile definitive bugetare, respectiv 92.034 mii lei. Interpretarea acestor date este simpl�: „La nivelul autorit�tilor administratiei publice locale s-au redus cheltuielile de capital, asigur�ndu- se cu prioritate cheltuielile de functionare”, se arat� �n raport.

Dependenti de fondurile de la Bucuresti

Pentru exercitiul bugetar 2012, prevederile definitive ale bugetelor locale pe ansamblul judetului Vaslui au fost realizate �n proportie de 81,9% la venituri. �n cifre absolute, nerealiz�rile au �nsumat 156.431 mii lei la venituri, iar la cheltuieli, 188.260 mii lei. Executia pe ansamblul judetului Vaslui a bugetelor locale pe categorii de venituri relev� faptul c� gradul de �ncasare a veniturilor reprezint� 72,5% din prevederile bugetare initiale si 81,9% din cele definitive. �n structura veniturilor se constatat� c� sursele de finantare a bugetelor locale depind �n mare m�sur� de aloc�rile de la nivel central, sub forma sumelor defalcate din taxa pe valoarea ad�ugat�, reprezent�nd 51,6% din totalul veniturilor, cotele si sumele defalcate din impozitul pe venit fiind de 14,8%. De asemenea, subventiile au reprezentat 12,5%, �n timp ce veniturile proprii ale bugetelor locale, provenite din impozite, taxe, contributii, alte v�rs�minte si alte venituri, reprezint� doar 10,9% din totalul veniturilor. „Implicarea �nc� destul de sustinut� a bugetului de stat �n asigurarea resurselor bugetelor locale explic� insuficienta preocupare a autorit�tilor locale �n evaluarea veniturilor proprii si �n urm�rirea �ncas�rii acestora pe parcursul executiei bugetare”, se mai precizeaz� �n raportul Curtii de Conturi.