Campioni la ipoteci

Anul trecut, vasluienii au tras lozul cel mare al deschiderii de ipoteci, �n total fiind intabulate �n cartea funciar� 3.143 de ipoteci. Pentru comparatie, �n 2012, au fost parafate doar 1.415 ipoteci. Explozia garantiilor imobiliare a fost generat� de cerintele „de etap�” ale pietei. B�ncile sunt �n continuare foarte severe �n deschiderea finant�rilor, clientii fiind obligati au ajuns s� gajeze �mprumuturile cu mai multe imobile.

Str�ngerea surubului la creditare de c�tre b�ncile comerciale �si arat� „roadele”. Anul trecut, �n judetul Vaslui, num�rul ipotecilor �nregistrate la Oficul de Cadastru s-a dublat comparativ cu anul 2012. Astfel, conform datelor Agentiei Nationale de Cadastru si Publicitate Imobiliar� (ANCPI), �n anul 2013, �n judetul Vaslui au fost oficializate 3.143 de operatiuni de deschidere de ipoteci. Spre comparat ie, �n anul 2012, vasluienii au parafat doar 1.415 ipoteci. La fel ca si �n anii trecuti, explozia garantiilor imobiliare nu a avut la baz� o redresare a economiei, fapt ce ar fi condus la o crestere a veniturilor realizate de salariati. Institutiile financiare au instituit conditii severe de creditare si, �n consecint�, pentru a deschide un �mprumut, clientii au fost nevoiti s� intabuleze mai multe ipoteci pe diferite imobile. Fenomenul gaj- �rii cu mai multe case pentru a obtine credite imobiliare a avut drept efect (si efect!) si sc�derea accelerat� a valorii locuintelor. Potrivit datelor ANCPI, harta ipotecilor din ultimii ani de la nivelul judetului Vaslui arat� astfel: �n 2012 au fost intabulate �n total �n cartea funciar� 1.415 ipoteci, �n 2011 – 2.839 ipoteci, �n 2010 – 1.339 ipoteci iar �n 2009 – 1.996 ipoteci. Ionel Constantin, presedintele Camerei de Comert, Industrie si Agricultur� Vaslui, a pus c� fiecare banc� este o societate comercial� care �si stabileste politica de creditare. Neexist�nd p�rghii de presiune asupra institu- tiilor financiare, Banca National� a Rom�niei si Parlamentul Rom�niei nu au nicio putere. „BNR si-a propus o dob�nd� de referint� de 3,5%, dar sunt convins c� dob�nda va sc�dea la 2 – 3%. Vedem c� nu se �nt�mpl� nimic din partea b�ncilor �n cea ce priveste refinantarea. Interesul este s� se crediteze prim�rii municipale, consilii judetene, guvernele, unde �mprumuturile f�cute de b�nci sunt sigure”, a precizat Ionel Constantin. Cum creditarea institutiilor de stat este sigur� si profitabil�, acordarea de �mprumuturi pentru persoane fizice si IMM-uri devine tot mai putin atractiv�. Practic, relansarea consumului este blocat� de �nghetarea finant�rii, consum care s� duc� la r�ndul lui la reabilitarea serviciilor, a cererilor din piat�, a productiei. „Oamenii de afaceri invit� b�ncile la o nou� politic� de piat�. B�ncile �si protejeaz� capitalul, iar de investitii nu se poate vorbi. Se fac profituri mari care se repatriaz�. Trebuie recapitalizate cele dou� b�nci rom�nesti, pentru ca ele s� dea tonul �n punerea �n practic� a unor politice de creditare cu dob�nzi mici”, a mai spus Constantin.