Botezul Domnului sau Boboteaza, celebrat n ziua de 6 ianuarie, este srbtoarea care marcheaz sfrsitul zilelor nfrigurate, dar si al srbtorilor de iarn si, totodat, al celor dedicate nasterii lui Iisus Hristos. Boboteaza este una dintre cele mai importante srbtori, att pentru crestinii ortodocsi, ct si pentru cei catolici, cu o multitudine de simboluri mistice, crestine si pgne, de traditii si obiceiuri menite s umple sufletul oamenilor cu dragoste si s alunge spiritele rele.
Celebrat cu drag de crestini, Boboteaza semnific Botezul lui Iisus Hristos n apa Iordanului de ctre Sf. Ioan Boteztorul. Este legat de Srbtoarea Sf. Ioan prin semnificatie, prin simbol, prin traditii si obiceiuri frumoase prin ineditul lor si semnificatia profund ce a fost pstrat n ciuda vechimii acestei Srbtori. Se spune c atunci cnd Ioan Boteztorul a nceput procesiunea botezrii, diavolii s-au artat n numr foarte mare pe rul Iordanului, pentru a ntrerupe ceremonia. Atunci ns Dumnezeu a poruncit preotilor s sfinteasc toate apele, astfel c diavolii au czut sub gheturi si s-au necat n ap. n ziua de Boboteaza crestinii merg la biseric, la slujba de sfintire a apei. La sfrsitul slujbei, fiecare se ntoarce acas cu un vas n care aduce ap sfintit sau agheasma, cum se numeste prin unele prti ale trii. Dup slujb, preotul merge mpreun cu credinciosii la apele din jur si arunc n acestea, nghetate sau nu, o cruce sfintit. Se spune c apele rmn sfintite chiar si pn la dou luni dup Boboteaza. Cel care gseste primul crucea va avea ntietate n Fata lui Dumnezeu la Judecata de Apoi si, de asemenea, v avea un an norocos si prosper. n vechime, cel care gsea primul crucea si o aducea la mal primea si daruri de la domnitorul trii si era tinut la mare cinste de ctre ceilalti. Agheasma de Boboteaza este considerat ap sfintit cu cele mai mari puteri, este apa ce rmne „vie” si proaspt timp ndelungat fr a se deteriora odat cu trecerea timpului si pare s aib „puteri” vindectoare att pentru suferintele trupesti, ct si pentru cele sufletesti si spirituale. La romni, ziua de Boboteaza cuprinde motive specifice srbtorilor de Crciun. Astfel, n unele zone se colind, se fac si se prind farmecele si descntecele, se afl ursitul, se fac prorociri despre noul an. Credinciosii care au tinut post alimentar dar si spiritual pot folosi agheasma de Boboteaza pentru a-si purifica spiritul. Se spune c agheasma se bea dimineata pe nemncate si cu sufletul curat, dup rugciunea de trezire. Crestinul si face cruce si bea ap sfintit care i aduc sntatea trupeasc si curtare spiritual. De asemenea, se spune c este mare pcat s arunci sau s „strici” n mod intentionat agheasma, dar si s o bei dup ce ai mncat. Boboteaza este o Srbtoare strns legat de destinul sentimental al omului. Se spune c n sear ce precede Boboteaza sau chiar n ziua srbtorii, tinerii necstoriti si pot visa ori gsi ursitul. Traditia popular spune c fetele care se mpiedic sau alunec pe gheat si cad n ziua de Boboteaza, pot fi sigure c se vor mrita n acel an. De asemenea, n seara dinaintea srbtorii de Boboteaza, femeile nemritate pot pune la oglind si sub pern busuioc sfintit de la icoan sau „furat” de la preot. Astfel, brbatul pe care l vor visa n noaptea cu pricina le este sortit. Ele si leag pe inelar un fir rosu de mtase sau poart o verighet mprumutat pentru a atrage sufletul pereche n acel an. O alt traditie spune c poti mnca nainte de culcare o tart de pine cu sare. Dac vei visa un brbat venind s-ti ntind o can cu ap pentru a-ti potoli setea, acela ti este sufletul pereche. Bietii au voie s curteze fetele pn n ziua de Boboteaza. Alt traditie spune c n sear ce precede srbtoarea de Boboteaza poti lsa ntr-o farfurie cu ap s pluteasc dou lumnri aprinse. Una reprezint femeia si cealalt brbatul de care este ndrgostit. Dac lumnrile se atrag si se ating, sans ca cei doi s fie mpreun si s ntemeieze o familie este foarte mare. n Bucovina, de Boboteaz se merge cu colindul si se aprinde „focul de Boboteaz”. Tinerii fac un foc mare n jurul cruia se distreaz seara, petrec si danseaz. Apoi, cnd focul este mic si jratecul aprins, flcii sar peste foc pentru a se curta de pcate si spiritele rele vor fi astfel alungate. Tot n scopul alungrii duhurilor necurate, vntorii si pdurarii satului obisnuiau s trag focuri de arm peste ape. De asemenea, se pstreaz si focuri aprinse pe dealuri. n seara de Ajun se pot svrsi practici de aflare a duratei vietii celor din cas cu ajutorul crbunilor. Astfel, se iau din sob crbuni aprinsi si se denumesc cu numele tuturor membrilor familiei. Se crede c primul care va muri va fi cel al crui crbune se va stinge mai repede. n satele din nordul trii, pe vremuri n ajunul Bobotezei se petrecea un alt obicei, Iordnitul femeilor. n casele romnilor se pregteste o mas asemntoare cu cea din Ajunul Crciunului. Gospodinele se adunau n grupuri mari acas la cineva si puneau sub fata de mas fn sau otav, iar pe fiecare colt al acesteia puneau cte un bulgre de sare. Apoi, pe mas se aseaz 12 feluri de mncare: coliv, bob fiert, fiertur de prune sau perje afumate, sarmale umplute cu crupe, bors de „burechiuse” sau „urechiusele babei” (fasole alb cu coltunasi umpluti cu ciuperci), bors de peste, peste prjit, plcinte de post umplute cu toctur de varz acr, plcinte cu mac, piftie, gru fiert si vin rosu, ca semn de respect pentru srbtoare. Dup ce serveau masa, ele cntau si jucau toat noaptea. Dimineata, ieseau pe strad si brbatii care apreau ntmpltor pe drum, i luau cu forta la ru, amenintndu-i cu aruncatul n ap. n unele regiuni avea loc integrarea tinerelor neveste n comunitatea femeilor cstorite prin udarea cu ap din fntn sau dintr-un ru. n ajun, preotul sfinteste casele cu ap care a fost sfintit n dimineat aceea dup Liturghie. n unele zone, preotul este nsotit de copii ce sun din clopotei si cnt colinde speciale despre minunea de la rul Iordan. Nimeni nu se atingea de bucate pn nu sosea preotul cu Iordanul sau Chiralesa, pentru a sfinti masa. „Chiralesa” provine din neo-greac si nseamn „Doamne, miluieste!”. Preotii merg din cas n cas si, n timp ce stropesc casele si pe locuitorii lor cu ap sfintit, ei cnt: „n Iordan, botezndu-Te Tu, Doamne, nchinarea Treimii S-a artat; c glasul Printelui a mrturisit Tie, Fiu iubit pe Tine numindu-Te; si Duhul n chip de porumb a adeverit ntrirea cuvntului. Cel ce Te-ai artat, Hristoase Dumnezeule, si lumea ai luminat, mrire Tie”. La sfrsitul acestor spuse, membrii casei sunt invitati s srute icoan care nftiseaz botezul lui Iisus Cristos. Stropirea de ctre preot a credinciosilor cu ap sfintit este o traditie. n acest scop preotul foloseste un mnunchi de busuioc. Dup sfintirea alimentelor, o parte din mncare se d animalelor din gospodrie, pentru a fi protejate de boli si a fi fertile. Pe lng ntelesurile sale crestine ns, Boboteaza are si o serie de traditii si obiceiuri specifice poporului nostru. Traditia mai spune c la Boboteaz nu se spal rufe pentru urmtoarele opt zile pn la sfrsitul praznicului; dac speli n aceast zi, se consider c „spurci” apele, c atragi „necuratii” si duhurile rele n ape, fcnd ru si celor din jur. n aceast zi sunt interzise certurile n cas s vorbesti urt, s pomenesti de duhuri rele, s „drcui”si nu se d nimic cu mprumut. Despre agheasma adus de la biseric, oamenii cred c este bun de orice. Btrnii spun c sunt suficiente cteva picturi din apa aceasta pentru a vindeca deochiul la copii, crizele de nervi, patima alcoolului sau chiar sterilitatea. Agheasma nu se altereaz n timp, chiar dac vasul nu este acoperit. n schimb, dac agheasma se stric, se crede c asupra casei a fost aruncat un blestem. Se crede c, dac n dimineata Ajunului de Boboteaz, pomii sunt ncrcati cu promoroac, acestia vor avea rod bogat. De asemenea, se crede c animalele din grajd vorbesc la miezul noptii dinspre ziua de Boboteaz despre locurile unde sunt ascunse comorile. Vremea din ziua de Boboteaza o prevesteste pe cea de peste an. Dac plou, urmeaz o iarn lung, iar timpul frumos prezice o var frumoas. Dac bate crivatul, este semn c vor fi roade bogate, iar dac va curge apa din streasina, se va face vin bun. Dac pomii sunt mbrcati n promoroaca, va fi belsug si sntate si rodul copacilor bogat. Si starea vremii capt semnificatii magice. Astfel, dac va bate crivtul, anul va fi rodnic, dac pomii sunt plini de promoroac, va fi belsug si sntate. Obiceiuri de boboteaz gsim n toat lumea. Astfel, catolicii din Occident celebreaz pe 6 ianuarie Epifania, care simbolizeaz anuntarea nasterii lui Hristos regilor magi, care au venit s- l vad pe pruncul abia nscut, aducndu-i daruri, aur, smirn si tmie. n Franta, cu aceast ocazie se serveste un fel de plcint numit „la galette des rois”, care pe vremuri era mprtit n tot attea felii cti comeseni erau, plus una. Felia suplimentar, denumit „a Bunului Dumnezeu” sau „a Fecioarei”, era oferit primului srac care aprea n fata familiei. Un obicei actual const n ascunderea unei figurine, reprezentnd un rege mag, n interiorul plcintei, iar cel dintre meseni care va descoperi figurina n portia sa va fi regele zilei. n Belgia si n Olanda exist, de asemenea, traditia preparrii unui desert cu crem de migdale, similar celui pregtit n Franta. Cel mai tnr dintre membrii familiei se ascunde sub mas pentru a alege feliile pentru fiecare, iar cel desemnat regele zilei si alege o regin. n timpul acestei zile, copiii strbat strzile intonnd cntecul stelei si intr n case pentru a primi mandarine si bomboane, traditie pe cale de disparitie n Belgia, dar pstrat nc n regiunile de provincie flamande. n Spania sau n unele regiuni din Italia, copiii asteapt cadouri de la regii magi pe 6 ianuarie, zi dedicat petrecerii.
Dan Horgan
Bibliografie:
Revista „Memoria Ethnologica”, C.J.C.P.C.T. Maramures;
Tudor Pamfile – „Srbtorile la romni”, Editura Saeculum I.O., Bucuresti, 1997;
Ion Ghinoiu – „Datini si obiceiuri de Boboteaz”;
Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997;
Gh. F. Ciausanu – „Superstitiile poporului romn”, Editura Saeculum, Bucuresti, 2005;
Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului romn”, Editura Paideia, 2001;
Arthur Gorovei – „Credinti si superstitii ale poporului romn”, Editura „Grai si Suflet – Cultura National”, Bucuresti, 1995;
Revista „Seztoarea”, an XIII, 1913;
Elena Niculita Voronca – „Datinile si credintele poporului romn”, Editura Polirom, Iasi, 1998;
Simion FIorea Marian – „Srbtorile la romni”, Editura „Grai si Suflet – Cultur National”, Bucuresti, 2001;
Ion Talos – „Gndirea magico-religioas la romni. Dictionar”, Editura Enciclopedic, Bucuresti, 2001;
Irina Nicolau – „Ghidul Srbtorilor Romnesti”, Editura Humanitas, 1998;
„Vietile Sfintilor”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor, 1998.
In afara de aruncatul crucii in apa nu stiam nimic despre obiceiurile de Boboteaza. Un articol excelent, ca de obicei.
La multi ani!
Comentariile sunt închise.