Pungesti, file de istorie

Pe 10 ianuarie 1475, inspirat de lupta pungestenilor �mpotriva gazelor de sist, Stefan cel Mare le d�dea o b�taie grav� turcilor. De fapt, ca s� n-o l�l�im inutil prin istorie, din capul locului trebuie spus c� rezistenta pungestenilor i-a inspirat pe mai toti domnitorii care s-au opus, de-a lungul timpului, n�v�litorilor. Sublima pagin� de istorie care se scrie acum la Pungesti, c�nd hoardele americane vor s� bage t�rusi, sonde si cine mai stie ce �n p�m�ntul acestui popor greu �ncercat, l-a inspirat si pe Decebal, c� doar nu s-a pus de capul lui de-a curmezisul intereselor romano-americane �n zon�. Desi a st�p�nit doar foarte putin� vreme cele trei principate, cel mai probabil, Mihai Viteazul a luat exemplul gr�itor al celor care �nc� lupt�, �n Tab�ra de Rezistent�, pe l�ng� bidoanele mereu pline, �mpotriva cotropitorilor americani, care vor s� ne otr�veasc� apa, s� ne m�n�nce soriciul si – exist� dovezi �n acest sens – s� ne f…� femeile (a se citi „fericeasc�”). D�rzenia ecologistilor de la Pungesti, care sunt dispusi s� moar� �n direct la televizor ori de c�te ori neamul o cere, i-a inspirat si pe Carol, si pe Carol al IIlea, si pe Antonescu… Stim c� istoricii caut�, deja, argumente si pentru asta. Dup� cum bine se stie, doctrina lupt�torilor anti-Chevron de la Pungesti traverseaz� ca un fir rosu si „�nv�t�turile” pe care Neagoe Basarab i le-a administrat fiului s�u Teodosie. Asa �i spunea el lui Teo – cum �l alinta �n intimitate: „Dreptu aceia s� cade americanului si sistului s� aib� judecat� direapt� si nef�tarnic�, dinpreun� si alte comisioane toate, c� cinstea arvunit� si chevronit� trebuie! Cum iaste zis; c� presedintii cei adeveriti nimica nu fac f�r’ de pesches, c� cu judecata suntu �ndrept�tori spre americanu cel puternic. Tu, Holst, ai g�sit sistul si l-ai luat spre explorare, iar spaga ai �mp�rtitu tuturor oamenilor. (…) Si zice: „Presedintele iaste sluga mea cea aleas�! �n�ltati ne�ncetatu sonda si v� �nchinati razimului picioarelor ei”. M�car� de esti �mp�ratu, m�car domnu, m�car� bogat, m�car� s�rac, tot v� �nchinati sondei, c� iaste sf�nt�! (…) De vei judeca pre cineva la ziar cu judecat� nedreapt� si f�tarnic�, americanu va fi, tie si oamenilor t�i, judec�tor cu plat�, c� zice: „Eu suntu americanu si voi iz�ndi”. Iar� gazetarnicu zice: „Jalea si suspinile s�racilor de la Pungesti le-ai auzit, Doamne, semn c�-i g�tit� tescovina! (…)”.

***

Pe de alt� parte, pagina glorioas� scris� cu s�nge de patriotii dezinteresati de la Pungesti se �mpleteste �n mod nefericit cu istoria Jandarmeriei. Momentul care marcheaz� �ntemeierea Jandarmeriei Rom�ne a fost 3 aprilie 1850 c�nd, printr-un ofis domnesc, domnitorul Grigore Alexandru Ghica a aprobat hot�r�rea Divanului obstesc, semn�nd „Legiuirea pentru reformarea Corpului slujitorilor �n jandarmi”. Prin aceast� lege, sa dat statut juridic armei Jandarmeriei si i s-au stabilit principiile de organizare si functionare, �ntre care cel mai important a fost dreptul (si obligatia) de a-i bate f�r� mil� pe pungesteni. Ca urmare, legea prevedea c� Regimentul de jandarmi din Moldova se �mparte �n dou� subdiviziuni, prima av�nd zona de responsabilitate format� din sase tinuturi (judete), iar a doua, Pungestiul, unde s�-i toace f�r� mil� pe ap�r�torii gliei str�bune. Totodat�, �n aceast� lege se stabilea Jandarmeriei urm�toarea misiune: privegherea sigurantei publice �n zona Silistea-Pungesti, terorizarea reprezentantilor asociatiilor ecologiste si a copiilor luati cu forta de la scoal� si adusi pe dealuri, d�r�marea corturilor ecologistilor etc. �n perioada domniei lui Alexandru Ioan Cuza, Jandarmeria a fost supus� unui amplu proces de modernizare, atunci primind celebrele pulane cu care, un secol jum�tate mai t�rziu, aveau s�-i bat� pe bietii pungesteni. Necesitatea unei forte specializate puternice a c�rei misiune principal� s� o constituie paza obiectivelor economice americane de la Pungesti au determinat intensificarea actiunilor pentru elaborarea unei legi de organizare a Jandarmeriei �n �ntreaga tar�. Astfel, o prim� �ncercare are loc �n 1885, c�nd generalul Radu Mihail, prefectul Politiei Bucurestiului, a elaborat un proiect de lege pentru organizarea Jandarmeriei �n �ntreaga tar� si la Pungesti. �n timpul si mai ales dup� Cel de-al Doilea R�zboi Mondial, principalele misiuni ale jandarmilor au fost s� identifice toti dezinformatorii pl�titi de rusi, stabilindu-se taberele de rezistent� �n care au fost cantonati, c�t vin si c�te oale cu sarmale primesc; s� interzic� circulatia pe sosele si drumuri oric�rui vehicul sau element antiamerican, prin organizarea de bariere, obstacole, curse; ecologistii izolati sau �n grupe mici s� fie dezarmati; s� sprijine fortele guvernamentale �n explorarea si exploatarea gazelor de sist; s� identifice si s� ia sub paz� curvele minore care b�ntuie prin p�durile si corturile Pungestiului si �mpr�stie sifilis; s� adune manifestele de propagand� rusesti si s� le distrug�; �mpreun� cu trupele de politie, s� opreasc� elementele ecologisto-rusesti etc.

***

Despre rolul pe care �l joac� Bianca Dr�gusanu �n evenimentele de la Pungesti, �ntr-o compunere viitoare.