De Ziua Unirii, la Vaslui c�nt� Nicolae Furdui Iancu

24 Ianuarie este ziua �n care s�rb�torim, an de an, din 1859, un mare eveniment al istoriei poporului rom�n: Unirea Principatelor. Ca de obicei, aceast� zi este prilejul unor actiuni ample, organizate de institutiile administrative ale judetului, de cele culturale si de scoli.

Cea mai ampl� manifestare este, ca de obicei, cea organizat� de Consiliul Judetean Vaslui �n colaboare cu Prim�ria Vaslui si cu institutiile de cultur� din judet: Centrul Judetean pentru Promovarea Culturii Tradit ionale, Biblioteca Judetean�, Muzeul Judetean si Casa de Cultur� „C. T�nase”. Manifest� rile vor debuta �nc� de dimineat�, la biblioteca Jude- tean� „Nicole Milescu Sp�tarul”, unde vizitatorii vor fi �nt�mpinat i de o expozitie de carte. Tot aici vor avea loc proiectii la care sunt invitati elevii ai scolilor din oras. Muzeul Jude- tean va marca Ziua Unirii printro evocare a evenimentelor istorice care au dus la Unire, iar la Prim�ria Vaslui se va desf�sura un simpozion pe aceeasi tem�. �cep�nd cu ora 17.00, pe scena Casei de Cultur� se va desf�sura spectacolul intitulat „Hai s� d�m m�n� cu m�n�!”, sustinut de Nicolae Furdui Iancu si Grupul instrumental-folcloric Crai Nou din Alba Iulia.

Unirea, glasul rom�nilor

Primii pasi c�tre Unire s-au f�cut odat� cu evenimentele Revolutiei de la 1848, care, desi a fost �n�busit�, a demonstrat �n mod categoric dorinta de independent� si de unitate a rom�nilor. Netin�nd cont de interesele poporului rom�n, Imperiul Otoman si Rusia Tarist� au �ncheiat la Constantinopol, �n 1849, o conventie valabil� sapte ani, care afecta grav suveranitatea Principatelor. Prin aceast� conventie se stabilea ca domnitorii celor dou� t�ri rom�nesti s� fie numiti de Imperiul Otoman, cu aprobarea Rusiei. Ei erau considerati �nalti functionari ai Imperiului Otoman. �nfr�ngerea Rusiei �n R�zboiul Crimeii, �n 1853, a creat un nou echilibru pe continent si, prin tratatul de pace �ncheiat la Paris �n 1856, Principatele Rom�ne primeau dreptul de a face propuneri de reorganizare �n functie de dorintele rom�nilor. �ntre timp, pasoptistii moldoveni si munteni se �ntorseser� �n tar� si au format Comitete ale Unirii. Lucr�rile adun�rii ad-hoc s-au deschis �n septembrie 1857, c�nd pentru prima dat� au fost prezenti si deputati t�rani. Primele rezolutii votate exprimau clar vointa de unire. Cererile celor dou� adun�ri au fost cuprinse �ntr-un raport al Consiliilor puterilor europene, pe baza acestora fiind adoptat� o conventie care cuprindea statutul international si principiile de organizare a Principatelor, dar care oferea rom�nilor o unire incomplet�. Statul rezultat urma s� se numeasc� Principatele Unite ale Moldovei si Valahiei, dar �n cele dou� t�ri ar fi trebuit s� fie doi domnitori, adun�ri si guverne separate. Nu se specifica �ns� c� domnitorii alesi �n cele dou� t�ri s� fie persoane diferite. Dup� mai multe dispute, �n Adunarea Electiv� a Moldovei a fost ales �n unanimitate Alexandru Ioan Cuza. �n Tara Rom�neasc�, Adunarea Electiv� era dominat� de conservatori si succesul actiunii era posibil numai prin interventia masiv� si hot�r�t� a maselor. De aceea, peste 30.000 de oameni au venit �n jurul sediului Adun�rii c�nd deputatul Vasile Boerescu a propus, la 24 ianuarie 1859, alegerea lui Alexandru Ioan Cuza, propunere acceptat�. Marile puteri europene au fost nevoite s� accepte unirea �nf�ptuit� de rom�ni. Cuza a fost recunoscut ca domn al Principatelor, recunoasterea fiind limitat� �ns� numai la durata vietii acestuia. Fiind unul din participantii activi ai revolutiei pasoptiste, Cuza a dus si ca domnitor o activitate politic� si diplomatic� sustinut� pentru formarea statului unitar rom�n. Apoi, �mpreun� cu Mihail Kog�lniceanu, a initiat un larg program de reforme: �mpropriet�rirea t�ranilor, adoptarea unei noi constitutii, introducerea �nv�t�m�ntului gratuit si obligatoriu, secularizarea averilor m�n�stiresti, �nfiintarea universit�tilor din Iasi si Bucuresti. Unirea de la 24 ianuarie 1859 este evenimentul care a constituit un dechiz�tor de drumuri pentru evolutia ulterioar� a t�rii noastre, moment care va r�m�ne scris cu litere de aur �n istoria Rom�niei chiar si peste zeci si poate sute de ani de acum �ncolo.