Cum se administreaz corect tratamentele cu antibiotice la copii?

Aflati rspunsurile la cele mai frecvente ntrebri legate de tratamentul cu antibiotice la copii. De asemenea, puteti citi si despre cele mai frecvente efecte adverse ale antibioticelor si cum ar putea fi ele prevenite, dar si ce putem face cnd acestea apar.

Antibiotic tablet sau sirop – pulbere? De la ce vrst se pot da copilului antibiotice sub form de tablet? Dr. Ctlina Ionescu, medic pediatru, Unitatea de Primire Urgente, Spitalul de Copii Sf. Maria Iasi: Administrarea sub form de tablet se face la copilul peste 5 ani, vrsta la care colaboreaz. La vrste mai mici nu se poate administra sub form de tablet, ntruct exist riscul de aspiratie. Exist situatii cnd copilul nu agreeaz suspensiile de antibiotic si n acest caz se pot da tablet sub form de pulbere (pisate) dizolvate n ap.
Este mai bine ca antibioticul s se administreze injectabil? Calea de administrare a antibioticului depinde de tipul afectiunii, de severitatea acesteia, de compliant a pacientului la terapia oral – copil care vars, care nu primeste medicatia per os (pe gur, n.r.). n aceste cazuri se recomand administrarea antibioticelor injectabil.
Copilul are voie s bea lapte dac ia antibiotice? E adevrat c acesta diminueaz efectul antibioticelor? Absorbtia gastrointestinal a antibioticelor orale poate fi influentat de numerosi factori, incluznd aciditatea gastric, prezenta grsimilor sau a altor nutrienti n stomac, prezenta unor elemente de tip calciu. Clasic, tetraciclinele de tipul doxiciclin si chinolonele de tipul ciprofloxacinei nu pot fi luate cu lapte, deoarece calciul din lapte se leag de antibiotic si influenteaz absorbtia acestuia. De asemenea, alimentele pot reduce absorbtia unor antibiotice si de aceea trebuie respectate indica- tiile de a fi luate sau nu pe stomacul gol.
Dup cte doze de antibiotic ar trebui sa nu mai apar pusee febrile? Antibioticul trateaz infectia bacterian, iar febra reprezint modul de reactiv al organismului la infectie. Prezenta febrei nu nseamn necesaitatea introducerii de antibiotic, infectiile virale manifestndu- se cu febr, iar antibioticele nu sunt eficiente. Dac se indic utilizarea de antibiotic, febra poate s se mentin 48 – 72 ore. Dac febra dureaz peste 3 – 4 zile sub antibiotic, nseamn c fie antibioticul nu acoper spectrul infectiei, fie nu sa indicat corespunztor (o infectie viral), fie vorbim de o rezistent la antibiotic sau o suprainfectie.
Dac febra persist, trebuie schimbat antibioticul? Nu are efect? Rspunsul la tratament trebuie apreciat de medicul care a examinat initial pacientul, ntruct acesta stie ce a gsit la prim examinare si de ce a fcut recomandarea respectiv. n functie de rezultatul reevalurii se apreciaz conduit ulterioar.
Ce se ntmpl dac dac ntrziem cu administrarea dozelor de antibiotic? Recomandarea este de a respecta ora de administrare a medicatiei. ns, dac din diverse motive nu se poate administra la ora fixat, intervalul de administrare trebuie s fie de maxim 1 or nainte sau dup ora stabilit anterior (asta dac este vorba de medicatie care se administreaz n mai multe prize pe zi). Pentru cazul n care administrarea este n doz unic pe zi, intervalul de administrare trebuie s fie de maxim 2 ore nainte sau dup ora stabilit anterior
Dac renuntm mai repede la tratament imediat ce simptomele suprtoare dispar, boala va reveni? Fiecare medicatie n parte si n special antibioticele o anumit perioad de administrare. ntreruperea administrrii nainte de termenul stabilit poate avea consecinte – rezistenta la antibiotic, agravarea bolii initiale.
Probioticele se iau pe tot parcursul tratamentului cu antibiotice? Care este rolul lor? Probioticele sunt microorganisme vii, n special bacteria, asemntoare celor gsite n organismul uman. Sunt cunoscute ca bacteria bune, efectul lor fiind de a mentine balanta microbiologic de la nivelul intestinului. Lactobacillus exista n mod obisnuit la nivelul sistemului digestive, urinar si genital si se descriu peste 50 de specii. Lactobacillus acidophilus este prezent n tubul digestiv si produce acid lactic si alte substante benefice unei functionalitti normale si modifica pH-ul intestinal, cu efect supresiv cresterii bacteriilor patogene. De asemenea produce lactaza, enzima implicat n digestia lactozei. Pe lng sursa local digestive, Lactobacillus acidophilus se gseste n alimente fermentate, de tipul iaurturilor, precum si n suplimente alimentare sub form de pulbere sau capsule – diverse produse comerciale. Antibioticele actioneaz si asupra bacteriilor bune, dar si asupra celor rele, modificnd balanta microbiologic de la nivel intestinal, avnd ca si consecint diareea. Utilizarea probioticelor n timpul tratamentului cu antibiotic are drept scop mentinerea unui echilibru normal la nivelul intestinului, tocmai pentru a evita efectele secundare ale administr rii antibioticelor – diaree, dureri abdominale, intolerant secundar la lactoz. Avnd n vedere modul de actiune al antibioticelor, se recomand ca aceste probiotice s se administreze la 2 ore dup antibiotic, tocmai pentru a nu fi distruse de acesta. Durata administrrii probioticelor trebuie s tin cont de clasa de antibiotic, durata administr rii si frecventa administrrii acestora, de statusul pacientului (deficit imun, afectiuni cronice digestive), prezenta reactiilor adverse la antibiotice. Din aceleasi considerente prezentate mai sus, se asociaz probiotice chiar dac antibioticele se administreaz injectabil.

Efecte adverse

Diareea
Este una dintre cele mai frecvente reactii la administrarea de antibiotice. Acestea sunt prescrise pentru a distruge diverse bacterii, ns uneori atac si bacteriile benefice sau flora din intestine. Ea este destul de frecvent si nu pune probleme grave snttii copilului. Iat ce se poate face pentru a diminua acest efect advers: – Pe parcursul tratamentului cu antibiotice, dati copilului probiotice – acestea vor ajuta la mentinerea florei intestinale; – Cereti sfatul medicului n cazul n care diareea este sever si exist mai mult de 6-8 scaune pe zi;
Afte bucale
Acestea apar din cauza faptului c antibioticele distrug flora normal din gura copilului si permit dezvoltarea bacteriilor. Acestea pot aprea pe interiorul obrajilor, pe limb, n interiorul buzelor sau pe gingii. Administrarea de probiotice poate fi, de asemenea, de ajutor pentru prevenirea acestui efect.
Vrsturi
Uneori, copiii pot manifesta vrsturi n urma administr rii antibioticelor. Dac acest lucru se ntmpl o dat sau de 2 ori pe parcursul tratamentului nu trebuie s v faceti griji. Este posibil ca aceast reactie s apar din cauza gustului neplcut. Dac micutul vomit la mai putin de 15 minute de la administrare atunci trebuie s i dati o alt doz. Dac vrsturile persist, contactati medicul.
Reactii alergice
Reactiile alergice pot fi determinate de produsul n sine sau de excipienti. Se pot manifesta prin mnc rime, eritem (congestive), alergodermie, pn la soc anafilactic. Functie de tipul reactiei alergice se decide ntreruperea sau nu a medicatiei.
Iritatii la nivelul pielii (eczeme)
Iritatia la nivelul pielii prin prezenta unor bubite mici si rosii, pruriginoase sau a unor bsicute este adesea rezultatul alergiei la respectivul antibiotic. Dac observi c apar astfel de iritatii, nu mai dati copilului antibiotic si contactati medicul pentru a-l schimba. Este posibil ca acesta s v prescrie un antihistaminic pentru a ameliora simptomele.
Iritatia de scutec
Exist dou tipuri de iritatie de scutec de efectul antibioticelor: – iritatia de contact – de la scaunele moi care irit funduletul bebelusului; – iritatia de scutec fungic – apare din cauza absentei florei intestinale normale, premitnd fungilor s se dezvolte n intestine; infectia se transmite n scaunele copilului si cauzeaz iritatia. Consumul de probiotice poate preveni aparitia irita- tiei de scutec n timpul consumului de antibiotice. De asemenea, o crem sau unguent de barier, pe baz de zinc, intre fundulet si scutec poate preveni aparitia incomodelor iritatii.

LĂSAȚI UN MESAJ

Please enter your comment!
Please enter your name here

Acest site folosește Akismet pentru a reduce spamul. Află cum sunt procesate datele comentariilor tale.