DATINI SI OBICEIURI DE IARN� – Vaslui, 15 decembrie 2013

Ajuns la 32 de ani de la prima editie, festivalul �Datini si obiceiuri de iarn� a �ntrunit anul acesta, duminic�, 15 decembrie, un num�r apreciabil de participanti din 28 de comune ale judetului, prin formatiile care au evoluat pe scena din Piata Civic� din Vaslui, �n fata Casei de Cultur� �C. T�nase�. Parada alaiurilor, �nsum�nd aproximativ 900 de participanti (constituiti �n circa 50 de formatii), �nceput� la orele 10, a pornit din parcul Copou urm�nd traseul traditional: str. M. Kog�lniceanu – Cinema �Independenta� – str. Stefan cel Mare, si s-a �ncheiat �n Piata Civic�, unde timp de peste sapte ore s-a desf�surat festivalul. Organizatori au fost Centrul Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale (CJCPCT), Consiliul Judetean Vaslui si Prim�ria Municipiului Vaslui.

Ca de fiecare dat�, �n vederea p�str�rii nealterate a traditiilor, cu eventuale sugestii pentru �mbun�t�tiri, CJCPCT Vaslui, prin reprezentantii ei, a analizat evolutia formatiilor. �n acest sens, un criteriu definitoriu a fost prezenta specificului local si perpetuarea neschimbat� a obiceiului de iarn�. Un alt criteriu, la fel de important, a constat �n analiza felului de participare a unui grup la festival, determinat de existenta anumitor elemente esentiale, precum prezenta scenic�, care implic� felul de organizare a grupului, unde prima impresie este dat� de costumatia actan- tilor. Astfel, apropierea c�t mai str�ns� de traditie o sugereaz� m�stile si costumele �n care folosirea materialelor traditionale (l�n�, p�nz�, stof�, piele) trebuie s� fie predominant�. Mai cu seam� prezenta opincilor este indicat�, �n ideea evidentierii vechimii obiceiului. �n lipsa acestora, �nc�lt�mintea trebuie s� fie c�t mai asem�n�toare la toti participantii, de form� clasic�, de culoare neagr� (cizme din piele sau ghete simple, f�r� design modern). De asemenea, vechii itari fiind greu de g�sit, este de preferat utilizarea unor pantaloni asem�n�tori, din culoarea alb�, sau pantaloni simpli, de culoare neagr�, �n nici un caz trening sau blugi. Prezenta pe scen� impune unele obligatii care nu sunt necesare atunci c�nd alaiul joac� �n curtea gospodarului. Personajele trebuie s� stea mereu cu fata la public, folosind c�t mai eficient spatiul scenei. Av�nd �n vedere aceste criterii, distingem �n cadrul v�l�retelor (�alaiuri de alaiuri�, potrivit expresiei folcloristului Vasile Ad�sc�litei) alaiul din F�st�ci – Cozmesti, pentru m�stile si costumele autentice, precum si pentru repertoriul fanfarei. De asemenea, v�l�retul de la Todiresti a reusit s� �mbine armonios diversele categorii de obiceiuri, cu prezentarea scenic� spectaculoas� a caprei pe pr�jin� (Capra Mare) si coloritul costumelor. Opincile, itarii (sau substitut al acestora) si restul elementelor vestimentare traditionale s-au reg�sit la participantii din F�st�ci si Todiresti, al�turi de care amintim pe cei din la Lipov�t, T�t�r�ni si Vetrisoaia. V�l�retele r�m�n semnificative pentru judetul Vaslui, �ntrunind toate genurile de m�sti, mostenite din antichitatea daco-getic� si roman�. Trebuie mentionat� si prezenta specificului local al caprei pe pr�jin� (Capra Mare) de la Blesca – Iv�nesti, �mpodobit� cu franjuri de h�rtie alb�, si cel al caprei de la Buda – Osesti, colorat�, �ns� deosebit� de cea de la Todiresti. Desigur, originea acestui obicei o reg�sim la Rafaila, �ns� aceast� comun�, �n lipsa unui director de c�min cultural sau a unei persoane care s� suplineasc� aceast� activitate, nu a mai fost prezent� la festival �n ultimii trei ani. Specific v�l�retului de la Lipov�t remarc�m un element prezent alt�dat� si �n alte sate din aceast� zon�, anume br�urile pline de t�l�nci si clopotei de diferite m�rimi, la care se adaug� m�s- tile viu colorate cu coroane din flori (imitatii). �n v�l�retul de la Voinesti remarc�m p�strarea unor elemente unice, nereg�site �n alte locuri, precum m�ciucile cu cap de om, ursii din stuf si p�pusile. Toate acestea sunt �n m�sur� s� ne arate imposibilitatea unei ierarhiz�ri valorice, specificul local fiind definitoriu, �ns� o mai bun� organizare a unor grupuri, cu jocuri mai bine realizate, cu un repertoriu mai �nchegat si renuntarea la anumite materiale moderne �n realizarea elementelor de costum ar fi de dorit pentru particip� rile viitoare, din aceast� perspectiv� put�nd fi emise criterii valorice. �n alt� categorie, cea a colindelor laice, cu texte de mare autenticitate care conserv� reminiscent e din ritualul agrar, av�nd tonalit�ti muzicale originale, la care s-au ad�ugat ecouri din melosul bizantin, intr� grupurile de la Berezeni, Ivesti si Pogonesti. De cur�nd, colindul rom�nesc de ceat� b�rb�teasc� a fost inclus �n patrimoniul UNESCO, de veche mostenire roman�, fapt care ne oblig� s� recomand�m celor trei grupuri, ca �ncep�nd cu editia viitoare s� aib� �n vedere si evolutia unei categorii distincte, f�r� prezenta feminin�, pentru p�strarea nealterat� a traditiei. Ne bucur� faptul c� si �n repertoriul altor formatii de colind�tori, unde predomin� colindele religioase, precum la Solesti, se reg�- sesc elemente din colinde laice str�vechi. De asemenea, pentru unele formatii, din alte comune, recomand�m evitarea particip�rii la festival a corurilor de colinde culte, frumoase ca prestatie artistic�, dar nepotrivite �n ansamblul unui festival de obiceiuri traditionale. �n ceea ce priveste teatrul popular, putem constata disparitia progresiv�, cu fiecare an, a acestui gen folcloric, alt�dat� des �nt�lnit �n jude- tul Vaslui. S-au remarcat, �n mod pl�cut, Haiducii de la T�t�r�ni. Prezent� scenic� deosebit�, voci bune, costume �ngrijite, opinci si itari albi, dar si acele m�sti cu coarne de bovideu, nema�nt�lnite �n alt loc. Aflati �n aceeasi categorie de v�rst� cu grupul de la T�t�r�ni, reg�sim Haiducii de la Puscasi, remarcati pentru c�teva voci bune. Pentru m�iestria interpretativ�, �n c�nt si uret, se cuvin amintiti: Ioan Dabija din Grivita (Doina Ciobanului), Daniel – Dumitru Am�riutei din Rebricea (Ur�tur�), Dan Ailinc� din Moara Domneasc� (Ur�tur�), Ioan Luca din Solesti (Ur�tur�) si Ioan Porcaru din Todiresti (Ur�tur�); merit� mentionat si acompaniamentul la fluier, la Capr�, al lui Emilian Garoaf� din Portari – Z�podeni. Constat�m la aceast� editie re�nvierea unui obicei rar, Moc�nasii, al participantilor din Puiesti. Potrivit acestor consideratii, prestatia grupurilor a fost stabilit� pe mai multe categorii, egale ca valoare a repertoriului traditional, dar diferite ca prezent� scenic�, astfel: A. V�l�rete; B. Colinde; C. Ur�tur�; D. Teatru popular; E. Voci autentice. V�l�rete (Jocuri de m�sti – Capra, Ursul, Mosnegii) F�st�ci – Cozmesti si Todiresti Blesca – Iv�nesti, Buda – Osesti, Lipov�t Voinesti, Doagele – Dragomiresti, G�rceni, Iana, Puscasi Colinde Colinde laice: Berezeni, Ivesti, Pogonesti Colinde religioase: Grivita, Moara Domneasc�, Solesti, Vetrisoaia, Bogd�nesti, V�leni. Ur�tur�, Plugusor Adulti: Rebricea, Moara Domneasc�, Solesti, Todiresti Copii: Grivita, Puiesti Teatru popular T�t�r�ni (Haiducii) Gugesti – Botesti (Jienii), Negresti (Haiducii), Osesti (Haiducii), Puscasi (Haiducii), Vulturesti (Haiducii) Voci autentice: Ioan Dabija, Grivita (Doina Ciobanului), Dan Ailinc�, Moara Domneasc� (Ur�tur�), Daniel – Dumitru Am�riutei, Rebricea (Ur�tur�), Ioan Luca, Solesti (Ur�tur�) Alte formatii participante: Murgeni (Capr�, Urs), Z�podeni (Capr�). Efortul financiar al organizatorilor s-a concretizat �n suma de 3900 lei pentru participare, acordati tuturor formatiilor, si 3000 lei pentru premii �mp�rtiti astfel: V�l�rete: F�st�ci-Cozmesti, Todiresti, Blesca- Iv�nesti, Buda-Osesti, Lipov�t Colinde: Berezeni, Ivesti, Pogonesti Teatru popular: T�t�r�ni Ur�tur� si voci autentice: Ioan Dabija (Grivita), Dan Ailinc� (Moara Domnesc�), Daniel – Dumitru Am�riutei, (Rebricea), Ioan Luca (Solesti).

CJCPCT VASLUI