Pe 8 noiembrie, credinciosii srbtoresc ziua Sfintilor Arhangheli Mihail si Gavriil. Cei doi arhangheli purttori de sabie ca simbol al biruintei sunt, potrivit credintei ortodoxe, conductorii cetelor de ngeri si cluzele sufletelor n drumul lor spre Rai. Ei sunt o prezent puternic n trei mari religii ale globului – crestinism, iudaism si islamism.
Serbarea Sfintilor ngeri n cultul divin ortodox este foarte veche, datnd ca srbtoare generalizat nc din primele secole crestine, mai precis din secolele IVV, avnd pentru crestini semnificatii deosebite: Dumnezeu si-a trimis mesagerii Si ca s ne ocroteasc, s ne ajute si s ne aduc vestile bune si binecuvntarea Lui. n calendarul popular soborul Sfintilor Mihail si Gavril se serbeaz trei zile, n 8, 9 si 10 noiembrie. Prima zi se numeste capul Arhanghelului, a doua zi mijlocul Arhanghelului, iar a treia zi coada Arhanghelului. Zilele de 9 si 10 noiembrie sunt numite Filipii de Toamn si se tin si pentru a fi feriti de lupi. Se spune c de Filipi nu este bine a descnta, dect de purici. n folclorul religios romnesc, Arhanghelul Mihail este un personaj mai venerat n comparatie cu Arhanghelul Gavriil. El poart, uneori, cheile raiului, este un nfocat lupttor mpotriva diavolului si vegheaz la capul bolnavilor. Atunci cnd viata unui om este n cumpn, Arhanghelul Mihail si face aparitia lng patul celui suferind si se aseaz la picioarele lui daca omul este menit s triasc sau la capul lui daca ii este sortit sa moar. Misiunea Sfntului nu se ncheie ns aici. Daca omul si d ultima suflare, Mihail st la dreapta lui, iar diavolul, gata sa-i sterpeleasc sufletul, la stnga acestuia. Arhanghelul i reteaz muribundului capul cu sabia, iar sngele se rspndeste peste tot, motiv pentru care, dup un deces, se curt si se vruieste camera n care si-a dat sufletul un om si se spal tot ce a fost n ea. Arhanghelii n viziunea popular sunt conductorii cetelor de ngeri, avnd aripi si purtnd sbii, ca simbol al biruintei, si sunt cluze ale sufletelor n drumul acestora spre rai, ntotdeauna prezente n viata oamenilor, veghind din ceruri si, mai ales, de pe pmnt, asupra muritorilor, arzndu-le pcatele acumulate de patimile omenesti si avnd grij ca sufletele lor s fie curtate de greseal cu prilejul posturilor si rugndu-se la Dumnezeu pentru ei. Odinioar, cnd aveau loc eclipse, se credea c astrele ceresti sunt furate de draci. Mihail era perceput drept eliberatorul Lunii si al Soarelui, cel care restituia lumii astrii si vitali. Tot Mihail este cel care o mpiedica pe Mama-reaua, sotia lui Scaraotchi, s elibereze gerul si frigul pe pmnt. De multe ori l ntlnim alturndu- se Sfntului Ilie, atunci cnd acesta tun si trsneste, sau ornduieste singur grindin, cu tunul. El tine si ciuma n fru, asemntor Sfntului Haralambie. Arhanghelul Mihail, este personificarea binelui si aprtorul credintei, ca si un tmduitor de origine divin. Adversar al rului, a devenit n timp patronul lupttorilor n numele credintei, al vindectorilor si al salvatorilor de vieti. Adnc nfipt, att n credint popular, ct si n cea cult, este obiectul cultului a sute de milioane de oameni din lumea ntreag, avnd dedicate printre cele mai numeroase biserici si lcasuri de cult. Biserica ortodox a rnduit ca acestia s fie pictati pe dou dintre usile Sfntului Altar. Unul cu crini n mn, semn al bunei vestiri, iar cellalt cu o sabie de foc, semn al pazei care i-a fost rnduit la poarta Edenului. n popor se spune c fiecare om are cte un nger pzitor. n Evul Mediu, crestinii l vedeau pe Sfntul Mihail c simbolul militantilor bisericii si c patronul sfnt al soldatilor, fiind numit n liturgie „Printul armatei ceresti pe care trmul ngerilor l onoreaz”. Potrivit legendei, este cel care i-a spus Sfntului Aubert, episcop de Avranches, s construiasc o biseric pe insulit stncoas Mont Saint Michel n anul 708. De asemenea, Ordinul St. Michel i-a fost dedicat n 1469. Din 1950, printr-un decret papal, a devenit patronul politis- tilor si paramedicilor. Este totodat si patronul Ucrainei si a capitalei sale Kiev, ca si al arhidiocezei Seattle, din Statele Unite. Sfntul Mihail a fost de-a lungul timpului si un subiect favorit n art, concurat doar de imaginea ngerului Gabriel. Este adesea nftisat ca fiind un nger puternic, impozant, nvesmntat ntr-o magnific armura alb, narmat cu sabie, scut sau lance. Adesea poate fi vzut n operele de art, ca Sfntul Gheorghe, luptndu-se cu un balaur cu sapte capete, sau peste cadavrul unui diavol, care adesea este chiar Satan ntr-o btlie ce are loc n Rai. Sfntul Arhanghel Mihail este ngerul drepttii, ceea ce nseamn c el iubeste si ocroteste pe cei ce sunt iubitori de dreptate si fctori de dreptate. Sfntul Mihail nu pregeta s se rzboiasc cu diavolii si s-i nfrng ori de cte ori acestia ncearc s fure Lun sau Soarele, prilej cu care apar eclipsele. O prim confruntare cu rul a avut loc odat cu cderea ngerilor din paradis ctre beznele neptrunse ale iadului. Dup ce dracii au czut din ceruri vreme de trei zile, Arhanghelul Mihail si-a nltat mna dreapt si a blagoslovit ca fiecare diavol s rmn n locul unde a fost surprins de blagoslovire. n acest fel, dracii au fost hrziti locurilor unde se aflau atunci, n hurile pmntului, pe pmnt, n ape sau n vzduh. Lupta arhanghelului cu fortele ntunecate este hrzit a dura pn la sfrsitul lumii, cnd va suna din trmbit pentru a scoate mortii din morminte si va duce btlia decisiv cu diavolul. Arhanghelul se spune c nu st n Rai dect n Vinerea Mare si de Pasti, n restul timpului fiind n misiune pe pmnt. ngerul Mihail este desemnat n Cartea lui Enoh ca „Printul lui Israel”. El este ngerul ntelegerii si al milei, care l-a nvtat pe Enoh misterele clementei si justitiei. De asemenea este considerat a fi ngerul care l-a instruit pe Moise pe Muntele Sinai si probabil el este cel care ia dat acestuia Tablele Legii. n Noul Testament, Mihail si disput cu Satan corpul nensufletit al lui Moise. Sfntul Arhanghel Mihail, Aprtorul Credintei, este cel mai invocat n slujbele bisericesti pentru a pzi de rzboi, precum si a obtine biruinta n cazul unei lupte. Sfntul Arhanghel Mihai nseamn n limba ebraic, „Cine este ca Dumnezeu?”. El este cel care „strig”: „S lum aminte, noi, care suntem fpturi, ce a ptimit Lucifer, cel care era cu noi: cel ce era lumina, acum ntuneric s-a fcut. Cine este ca Dumnezeu?” – si asa s-a ntocmit soborul, adic adunarea si unirea tuturor ngerilor. Pe seama s se pune si cluzirea lui Lot si a familiei acestuia la iesirea din Sodoma, precum si protectia special a poporului lui Israel. i scoate din cuptor pe cei trei tineri din Babilon, l sprijin n lupt pe Ghedeon, l mustr pe vrjitorul Valaam si l elibereaz din nchisoare pe Sfntul Apostol Petru. Conform Scripturii, toti mortii vor iesi din morminte la glasul trmbitei Sfntului Arhanghel Mihail. Sfntul Arhanghel Gavriil nseamn n limba ebraic, „brbat-Dumnezeu”. Numele su contine concentrat vestea c Dumnezeu se va face brbat, c va asuma firea omeneasc. Gavriil este arhanghelul bunelor vestiri. El a vestit lui Ioachim si Anei, c o vor avea pe Maria, desi erau btrni. De asemenea, Arhanghelul Gavriil a vestit-o pe Fecioara Maria c l va naste pe Iisus, Gavriil a rostit cel dinti numele lui Isus Hristos si l-a nstiintat pe Zaharia de nasterea fiului lui, nainte-merg- torului, Ioan Boteztorul, a vestit pstorilor c n Bethelem s-a nscut Mesia. Sfntul Gavriil ocroteste fecioarele, mamele si pruncii si duce rugciunile la Dumnezeu. Sfntul Arhanghel Gavriil este cel ce poart vestile bune de la Dumnezeu ctre omenire. El este ocrotitorul celor care, cu gnd bun si cu buntate, se ndreapt spre ceilalti, este ocrotitorul acelora care aduc vesti bune si a celor care sunt vestitori ai binelui n aceast lume. Tot cel ce este vestitor al binelui n aceast lume si n societatea n care trim este ocrotit de Sfntul Arhanghel Gavriil si este binecuvntat de Dumnezeu. n zonele muntoase, n care Arhanghelii Mihail si Gavriil erau celebrati si ca patroni ai oilor, stpnii acestor animale fceau o turt mare din fain de porumb, numit „turta arietilor” (arietii fiind berbecii desprtiti de oi), ce era considerat a fi purttoare de fecunditate. Aceasta turt se arunc n dimineata zilei de 8 noiembrie n trla oilor, odat cu slobozirea intre oi a berbecilor. Dac turt cdea cu fata n sus era semn ncurajator, de bucurie n rndul ciobanilor, considernduse c n primvara toate oile vor avea miei, iar dac turta cdea cu fata n jos era mare suprare. n smbta de dinaintea srbtorii Arhanghelilor Mihail si Gavriil se fac praznice pentru sufletul mortilor, ziua numindu-se „Mosii de Arhangheli”. Atunci, se aprind lumnri, care vor fi „lumina de veci” n lumea de dincolo. Se aprind lumnri att pentru oamenii n viat, ct si pentru cei dispruti fr lumnare sau n mprejurri npasnice ca s aib asigurat lumin de veci, cluzitoare pe lumea cealalt. Se spune c drumul ctre lumea de dincolo le va fi luminat si usor. n unele zone ale trii s-a pstrat traditia ca n aceasta zi finii s si viziteze nasii, druindu-le colaci. n ceea ce priveste vremea, 8 noiembrie este zi de hotar intre toamn si iarn. Acum, iarna este slobozit putin cte putin si nu dintr-o dat. Traditia popular spune c ntre srbtoarea Arhanghelilor si Crciun trebuie s existe trei-patru zile senine si clduroase, luminoase, numite „vara iernii”. „Vara Arhanghelilor” tine o zi. De ziua Arhanghelilor, nu se lucreaz, nu se face treaba, cei care nu se supun acestei interdictii urmnd s aib parte de chin mare la vremea mortii. Oamenii trebuie s mearg la biseric, s aprind lumnri, s se roage pentru belsug si sntate. Potrivit statisticilor Directiei pentru Evidenta Persoanelor si Administrarea Bazelor de Date din cadrul Ministerului Administratiei si Internelor, dintre cei 1.336.597 de romni care si srbtoresc onomastica de Sfintii Arhangheli Mihail si Gavril, 592.114 sunt femei, iar 744.483 sunt brbati. Majoritatea femeilor – 355.786 – poart numele de Mihaela, iar alte 226.026 – Gabriela. Dintre brbati, 459.492 poart numele de Mihai, iar 251.812 – Gabriel. La multi ani, cu sntate si belsug tuturor ce poart aceste nume si derivatele lor!
Dan Horgan
Bibliografie:
???? Simeon Florea Marian – „Nunta, nasterea, nmormntarea la romni”, Editura Saeculum Vizual
???? Tudor Pamfile – „Srbtorile la romni”, Editura Saeculum I.O., Bucuresti 1997
???? Ion Ghinoiu – „Obiceiuri populare de peste an”, Editura Fundatiei Culturale Romne, 1997
???? Gh. F. Ciausanu – „Superstitiile poporului romn”, Editura Saeculum Bucuresti, 2005
???? Antoaneta Olteanu – „Calendarele poporului romn”, Editura Paideia, 2001
???? Arthur Gorovei – „Credinti si superstitii ale poporului romn”, Editura, „Grai si Suflet – Cultura National” Bucuresti, 1995
???? Revista Seztoarea, an XIII, 1913
???? „Vietile Sfintilor”, Editura Episcopiei Romanului si Husilor 1998
???? Simion FIorea Marian – „Srbtorile la romni”, Editura „Grai si Suflet – Cultur National”, 2001
Frumos articolul si pentru orice bun crestin sunt lucruri bine de stiut. Felicitari
Ne bucuram sa auzim ca mai sunt persoane care inca se mai ocupa de traditiile romanesti si ca ziarul apare in editie electronica. Noi in zona Munteniei nu putem beneficia de ziarul tiparit. Articolele scrise de domnul Dan Horgan, pe langa faptul ca sunt scrise exccelent si bine documentate, mai aduc un strop de traditie in sufletul romanilor. Felicitari D-lui Dan Horgan pentru articole si redactiei!
Multumim pentru urari si asteptam cu interes urmatoarelel articole!
Comentariile sunt închise.