Postul Cr�ciunului – prilej de purificare trupeasc� si spiritual�

De ast�zi, crestinii intr� �n Postul Cr�ciunului, perioad� pentru care Biserica a instituit o serie de interdictii alimentare si de comportament. Aceste reguli aduc aminte crestinilor de patriarhii si dreptii din Vechiul Testament, care au petrecut timp �ndelungat �n post si rug�ciune, �n asteptarea si n�dejdea venirii lui Mesia. Totusi, Postul Cr�ciunului este mai putin sever decat celelalte, fiind mai aspru doar �n perioada 20-24 decembrie.

Cuv�ntul post semnific� absenta voluntar�, partial� sau total� de hran�, absent� ce are �n general limite variabile. El este practicat din cele mai vechi timpuri pentru rec�p�tarea s�n�t�tii, pentru mentinerea tineretii si pentru iluminarea spiritual�. Marii conduc�tori spirituali au avut o deosebit� �ncredere �n puterea postului de a �nbun�t�ti nu numai starea fizic� ci si puterea mental�. Pitagora cerea ucenicilor s�i s� posteasc� 40 de zile �nainte de a fi initiati sustin�nd c� mintile lor puteau fi purificate si limpezite numai prin post pentru a putea �ntelege �nv�t�turile legate de secretele vietii. De asemeni, �n orasul Alexandria din Egipt, considerat pe vremuri unul dintre centrele educationale ale lumii, ucenicii trebuiau s� posteasc� 40 zile �nainte de a studia cu maestrul lor. Postul religios al Cr�ciunului este practicat de mii de ani si face parte integrant� din viata crestinului. Din punct de vedere al alimentatiei, acest post este mai usor dec�t cel al Pastelui, av�nd mai multe dezleg�ri la peste, ulei si vin. Anul acesta, zilele cu dezlegare la peste sunt joi, 21 noiembrie (c�nd se s�rb�toreste Intrarea �n biseric� a Maicii Domnului), s�mb�t�, 23 noiembrie (s�rb�toarea Sf�ntului cuvios Antonie de la Iezerul V�lcii), duminic�, 24 noiembrie (Duminica a 30-a dup� Rusalii), luni, 25 noiembrie (Sf�nta Mare Mucenic� Ecaterina, Sf�ntul Mare Mucenic Mercurie), s�mb�t�, 30 noiembrie (Sf�ntul Apostol Andrei, ocrotitorul Rom�niei), duminic�, 1 decembrie (duminica a 15-a dup� Rusalii), marti, 3 decembrie (Sf�ntul Cuvios Gheorghe de la Cernica si C�ld�rusani), joi, 5 decembrie (Sf�ntul Cuvios Sava cel Sfintit, Sf�ntul Mucenic Anastasie, Sf�ntul Cuvios Mucenic Cosma Atonitul), vinery, 6 decembrie (Sf�ntul Ierarh Nicolae, Arhiepiscopul Mirelor Lichiei), S�mb�t�, 7 decembrie (Sf�nta Mucenic� Filofteia de la Curtea de Arges), duminic�, 8 decembrie (Duminica a 27-a dup� Rusalii), joi, 12 decembrie (Sf�ntul Ierarh Spiridon, Episcopul Trimitundei, Sf�ntul Mucenic Sinet, Sf�ntul Ierarh Alexandru, arhiepiscopul Ierusalimului), s�mb�t�, 14 decembrie (Sfintii Mucenici Tirs, Calinic, Filimon si Apolonie), duminic�, 15 decembrie (Duminica a 28-a dup� Rusalii). Pe 24 decembrie, �n Ajunul Cr�ciunului, se tine post negru. Postul Cr�ciunului este mai usor si pentru c� �n aceast� perioad� sunt accesibile mai multe alimente, av�nd �n vedere c� gospodinele au umplut c�m�rile cu zacusc� si dulceturi de tot felul. �n plus, �n comert se g�sesc foarte multe produse vegetale.

Postul, un prilej de detoxificare a organismului

�n traditia crestin� postul Cr�ciunului purific� sufleteste si trupeste, �nt�reste organismul, preg�tindu-l pentru perioada de iarn�. Postul reprezint� o excelent� detoxificare a organismului,�nt�rind s�n�tatea. Desigur nu se face o bun� eliminare a toxinelor dac� nu se m�n�c� carne, dar se fumeaz� sau se bea alcool. �n timpul postului este bine s� se consume doi litri si jum�tate lichide pe zi ( ap� plat�, ceaiuri, supe, etc ) pentru o bun� hidratare a celulelor corpului si pentru a ajuta la eliminarea toxinelor . Este bine ca postul s� fie �nsotit de rug�ciune c�ci astfel se cur�t� at�t mintea c�t si sufletul, determin�nd �n�ltarea spiritual�. �n perioada postului este recomandat s� se evite situatiile conflictuale sau discutiile contradictorii, este perioada iert�rilor si a �mp�c�rilor. O diet� vegetarian� divers�, care s� includ� fructe, legume, cereale, nuci si seminte acoper� necesarul zilnic nutritiv de proteine, carbohidrati, lipide si vitamine. Aproape toate alimentele cu exceptia alcoolului, zah�rului si gr�similor sunt surse de proteine: cartofii, p�inea integral�, orezul, spanacul, alunele, maz�rea, untul de arahide, laptele de soia si lintea sunt doar c�teva exemple de surse de proteine vegetale. Dietele vegetariene sunt s�race �n lipide ceea ce explic� incidenta sc�zut� la boli cardiovasculare, afectiuni cronice si cancer la vegetarieni. Surse de gr�simi care ar putea fi utilizate limitat sunt: uleiul de m�sline, nucile, alunele, untul de alune, semintele, avocado si nuca de cocos. Unui sistem osos echilibrat �i este necesar mult calciu care se g�seste �n legume proaspete cu frunze verzi (salata verde), seminte de susan, soia, smochine si broccoli. Fasolea uscat� si legumele verzi sunt principalele surse de fier din hrana vegetarian�. Absorbtia fierului este favorizat� de prezenta vitaminei C si consumul alimentelor bogate �n vitamina C, al�turi de cele bogate �n fier este mai mult dec�t recomandat. Alte surse de fier sunt lintea, soia, maz�rea, prunele, smochinele, strugurii. Deoarece vitamina B12 este continut� �n cantit�ti limitate �n alimentele de provenient� vegetal�

sunt recomandate �n aceast� perioad� suplimentele de vitamina B12. �n afar� de faptul c� poate acoperi f�r� probleme necesit�t ile nutritive ale organismului, dieta vegetarian� are o serie de beneficii: normalizeaz� presiunea s�ngelui si nivelul colesterolului, cur�t� arterele si aspectul dermal, d� energie si vitalitate sexual�, digestie usoar�, memorie bun� si capacitate de concentrare crescut�.