TRADITII SI OBICEIURI DE CUVIOASA PARASCHEVA

Asociatia Vira, prin ViraFilms, va fi prezent� cu trei filme �n cadrul editiei aniversare Astra Film Festival (AFF) Sibiu (14 – 20 octombrie).�

Cunoscut� ca fiind ocrotitoarea Moldovei, Sf�nta Parascheva sau Paraschiva, denumit� �n Moldova �Vinerea Mare�, s-a n�scut �n satul Epivat (azi Boiados), pe t�rmul M�rii Marmara, l�ng� Constantinopol, capitala Imperiului Bizantin, si a tr�it �n secolul al X-lea. A fost crescut� de p�rinti �n team� de Dumnezeu si �n deprinderea faptelor bune crestinesti, �ndeosebi �n rug�ciune, post si milostenie. De multe ori, Parascheva �si d�dea hainele bune oamenilor s�raci si �mbr�c� hainele proaste ale acelora. Aceste fapte de milostenie i-au adus mustrarea si, uneori, pedeaps� din partea p�rintilor. Dar fecioara nu a renuntat niciodat� s� urmeze calea lui Hristos. A dovedit acest lucru si mai t�rziu, dup� moartea p�rintilor, c�nd a ar�tat hot�r�re �n folosirea averii sale. �ntr-o zi, c�nd a auzit la biseric� cuvintele Evangheliei: �Cine voieste s� vin� dup� Mine, s� se lepede de sine, s�-si ia crucea si s�-mi urmeze Mie�, Parascheva a �nteles c� a venit vremea s� lase toate si s� urmeze pe M�ntuitorul Iisus Hristos. Si-a d�ruit s�racilor partea ei de mostenire si s-a retras la o m�n�stire de fecioare l�ng� Constantinopol. Acolo a dus o viat� aspr�, dup� r�nduiala monahilor, desi era t�n�r�. A petrecut �n post, rug�ciune si ascez� o bun� bucat� de timp, p�n� c�nd un �nger al Domnului i-a spus s� lase pustiul si s� se �ntoarc� �n patria sa, deoarece acolo i se cuvenea s� moar�. Sf�nta Parascheva a stiut c� porunca era de la Dumnezeu si c� viata ei este scurt�. Dup� o vreme petrecut� �n pustie, a plecat la Ierusalim s� se �nchine Sfintelor Locuri ale Patimilor Domnului. La v�rsta de 25 de ani, Cuvioasa Parascheva s-a �ntors �n patria sa, la Epivat, unde a mai petrecut �nc� doi ani, dup� care si-a dat sufletul �n m�inile lui Hristos. Dup� moarte, moastele ei au f�cut numeroase minuni, t�m�duind pe bolnavi si �ndr�citi. �n anul 1641, aducerea moastelor la Iasi a fost un gest de recunostint� din partea patriarhului Partenie I si a membrilor Sinodului Patriarhiei Ecumenice de la Constantinopol pentru faptul c� domnitorul Vasile Lupu a pl�tit toate datoriile Patriarhiei Ecumenice. �n anul 1889, �n urma unui incendiu izbucnit la Trei Ierarhi, moastele Sfintei Parascheva au fost mutate �n Catedrala Mitropolitan� din Iasi, unde se g�sesc si ast�zi. �n fiecare an, pe 14 octombrie, are loc pelerinajul la Iasi, unde se afl� moastele Sfintei Parascheva. �n lumea satelor rom�nesti exist� o serie de interdictii si recomand�ri pentru aceast� zi sf�nt�. �n mitologia rom�neasc�, �Sf�nta Vineri� poart� diferite chipuri. C�nd este prezentat� ca divinitate intransigent�, justitiar�, este imaginat� �n chip de v�duv� foarte b�tr�n�, usc�tiv�, rea, aduc�toare de n�past�, iar c�nd devine ocrotitoare, poart� chipul unei b�tr�ne veghetoare la s�n�tatea oamenilor si la fertilitatea c�mpurilor. Ea �ns�si ar poseda la curtile ei o c�tea de paz� cu trup de fier si dinti de otel, numit� adesea Leica- Boldeica. Sf�nta Parascheva este ocrotitoarea celor aflati �n nevoi, �d�ruitoarea� celor �n necaz, a celor care �si deschid sufletul �n fata moastelor sale si se roag� cu sinceritate si credint�. �n folclor, figura Sfintei coincide cu cea a Sfintei Vineri care ajuta tinerele s� se c�s�toreasc� cu cel h�r�zit de Dumnezeu, care �nlesneste nasterea femeilor c�s�torite si ia sub aripa sa protectoare animalele s�lbatice. �n popor, Sf�nta Parascheva e perceput� ca fiind �mare la trup si ur�t� la chip�, dar cu un suflet bun, pentru c�-i fereste pe oameni de boli, grindin�, tr�snet si pe copii �i ap�ra de deochi. De aici, de la aceast� perceptie, i se mai spune si Sf�nta Vineri. De Cuvioasa Parascheva, la sate, are loc ��ngroparea� verii; se face o mas� comun� la biseric�, cu bucate multe si alese, dar multi gospodari postesc cu des�v�rsire �n aceast� zi, pe care poporul o numeste si Vinerea Mare, indiferent �n ce zi cade aceast� s�rb�toare, c�ci se spune c� Sf�nta a fost chinuit� de p�g�ni �ntr-o zi de vineri. Credinciosii merg la bisericile sau m�n�stirile din apropiere s� se roage pentru s�n�tate, bunul mers al vietii si pentru �nl�turarea necazurilor, si fac pomeni pentru mortii care nu-si g�sesc linistea, adic� pentru aceia care au murit f�r� lum�nare si au fost �ngropati f�r� preot. Gospodarii care pot si au cu ce fac �n aceast� zi mas� mare, cu bucate alese, s� m�n�nce si cei s�raci; nu se servesc, �ns�, poame cu cruce, nuci si castraveti. Se spune c� dac� toamna nu plou� p�n� la Cuvioasa Parascheva, atunci va veni iarna cur�nd; cum va fi aceast� zi, asa va fi mereu p�n� la Sf�ntul Dumitru. �n dimineata acestei zile, ciobanii caut� s� vad� cum s-au culcat oile: dac� stau gr�mad�, iarna va fi grea; dac� stau �mpr�stiate, va fi usoar�. Acum se slobozesc berbecii la oi, pentru ca mieii s� fie n�scuti �nainte cu dou� s�pt�m�ni de Paste; mieii ce se vor naste vor fi frumosi si pestriti. Din aceast� zi, p�n� la 27 octombrie nu e bine s� se semene secara, c�ci e primejdie de moarte pentru sem�n�tor. Se mai spune c�, dac� frunzele copacilor �ng�lbenesc si cad repede, este semn c� anul care vine va fi roditor. La sate, se fac focuri �n curte pentru a alunga spiritele rele. Se interzicea aprinderea focului �n vatr�, g�titul, sp�latul rufelor sau cusutul hainelor sau alte treburi �n gospod�rie, crez�ndu-se c�, dac� nu respect� aceste interdictii, va fi r�u de tr�snet, de grindin�, li se vor coace degetele le vor c�dea unghiile si vor face negi pe m�ini sau vor avea diferite boli de piele si de ochi. �n schimb, ziua Sfintei Parascheva este o s�rb�toare care trebuia tinut� cu mic si mare de c�tre �ntreaga comunitate a satelor: fetele, pentru a avea soarta binevoitoare �n iubire si parte de un sot bun, dar si pentru a fi cinstite precum a fost sf�nta. B�tr�nii tin s�rb�toarea pentru belsug si s�n�tate. �n apropierea s�rb�torii, Sf�nta Paraschieva se arat� �n visele multora, uneori pentru alinarea celor bolnavi sau �n suferinte sufletesti, alteori pentru a-i dojeni pe cei care fac r�u. Femeile care urmeaz� s� aduc� prunci pe lume s� �mpart� din buc�tele lor copiilor s�rmani pentru a avea o nastere f�r� dureri si a primi alinarea Sfintei. Mai mult, copilul care va veni pe lume va fi protejat de Sf�nta Parascheva si ferit de boala trupului.

Dan Horgan