95 de ani de la Unirea Basarabieii cu Rom�nia

De cur�nd a ap�rut o carte a istoricului Lucian Boia, specialistul de serviciu �n demitizarea istoriei rom�nilor, adic� cel care ne trage de m�nec� atunci c�nd pomenim c� str�mosii nostri ar fi fost buni si viteji. Cartea se numeste „Rom�nia altfel” si se str�duieste s� demonstreze, uneori pe bun� dreptate, c� rom�nii fac cam pe dos ceea ce reusesc altii s� fac� pe bune. Istoria noastr� este, �ns�, marcat� si de momente cu adev�rat �n�lt�toare, care se pare c� nu prea �l intereseaz� pe modernul istoric de la Bucuresti. Unul dintre cele mai importante dintre acestea este acel „moment astral”, cum a fost numit, din istoria Rom�niei, momentul 27 martie 1918, Unirea cu Basarabia, de fapt revenirea ei la patria mam�. Printr-un act profund nedrept, �n 1812, jum�tate din Moldova este cotropit� de imperiul rus si, din acel an, este supus�, pe l�ng� exploatarea economic�, unui proces s�lbatic de deznationalizare. �ntreaga perioad� a fost caracterizat�, cu admirabil� concizie si profunzime, de Mihai Eminescu: „Rusia nu se multumeste de a fi luat o parte mare si frumoas� din Vatra Moldovei, nu se multumeste de a fi c�lcat peste granita fireasc� a p�m�ntului moldovenesc, ci voieste s�- si ia si sufletele de pe acest p�m�nt si s� mistuiasc� o parte din poporul rom�n.” Si, �n 1878, exact cu 40 de ani �nainte de actul de la 27 martie 1918, genialul poet, printr-o exceptional� intuitie, considera c� rezolvarea chestiunii Basarabiei „… va r�m�ne am�nat� p�n� la un r�zboi viitor, �n care Rusia va fi biruit�, nu biruitoare”. Desi, �n 1812, nu se punea problema ideii de natiune, spiritul rom�nesc s-a dezvoltat, totusi, �ntre Prut si Nistru, cu toat� opresiunea ruseasc�. Termenul de „rom�n” apare surprinz�tor de des. �n 1827, Stefan Margela public� o „Gramatic� Ruseasc� – Rom�neasc�”, �n 1862, Stefan Gonata tip�reste „Abecedarul Rom�n”, iar �n 1863, Ioan Doncev este autorul unui „Curs primitiv de limba rom�n�”. Urmeaz�, �ns�, o perioad� �ntunecat�, de interdictie total� a oric�ror publicatii rom�nesti. �n 1904, �ns�, Rusia sufer� o rusinoas� �nfr�ngere din partea Japoniei, eveniment care a declansat o serie de misc�ri revolutionare �n �ntreg imperiul tarist. Ecourile se simt si la rom�nii dintre Prut si Nistru, care d�duser� o jertf� de s�nge �n acest r�zboi, �n care au fost pusi mereu �n fat�, asa cum se va �nt�mpla, peste ani si ani, �n Afganistan. Acum apare o serie de publicatii, care vor aduna �n jurul lor pe cei ce simteau rom�neste: „Basarabia”, „Viata Basarabiei”, „Moldovanul”, „Luminatorul”, „Glasul Basarabiei”, „Cuv�nt moldovenesc”. Ce atmosfer� se crease, ne putem da seama si numai dup� faptul c�, �n 1912, c�nd rusii s�rb�toreau 100 de ani de la ocuparea Basarabiei, au fost nevoiti s� fac� peste 300 de arest�ri �n r�ndul patriotilor moldoveni. �n 1914, �n Europa �ncepe Marele R�zboi, care va deveni, �n cur�nd, mondial. Aceast� �nfruntare dintre state a dus, �ns�, �ntre altele, si la dezvoltarea constiintelor nationale. R�zboiul pune fat� �n fat� rom�ni din diferite state care, uneori, sunt nevoiti s� lupte unii contra altora. Dar, totodat�, s� se cunoasc� mai bine. Iat� un moment semnificativ: �ntr-un restaurant din Odessa se �nt�lnesc un soldat rus si unul s�rb. Vorbesc unul cu altul ruseste, dar se vedea c� pentru am�ndoi era o limb� str�in�. Si, deodat�, s�rbul (care era rom�n din Timoc), iar rusul (care era rom�n din Basarabia), �si dau seama c� vorbesc aceeasi limb� si fac parte din acelasi popor. Eroul �nt�mpl�rii a fost Ion Codreanu, un t�ran-soldat, viitor deputat �n Parlamentul Rom�n, si care, �n 1940, c�z�nd �n m�inile rusilor, a fost schimbat, la Ungheni, cu comunista „rom�nc�” Ana Pauker. Dup� februarie 1917, c�nd are loc prima revolutie ruseasc�, rom�nii basarabeni �ncep s� se miste. La 13 martie 1917, �n jurul redactiei ziarului „Cuv�nt Moldovenesc”, se formeaz�, initial, o societate cultural� care, �n cur�nd, se va transforma �n Partidul National Moldovenesc. La baza programului acestuia va sta articolul „La lupt� pentru Unire”, de Pan Halippa. Un alt articol va parafraza imnul „Desteapt�-te, Rom�ne”, fiecare fraz� �ncep�nd cu „Acum ori niciodat�”. Toate segmentele societ�tii moldovenes ti intr� �n actiune. �n prim plan se vor afla reprezentantii celor 300.000 de soldati si ofiteri rom�ni moldoveni din armata rus�. Ei se adun� �ntr-un congres si formeaz�, pe 30 martie 1917, Partidul Progresist Moldovenesc, formatiune politic� promov�nd, �ntre alte drepturi, si introducerea alfabetului latin. �n cur�nd, acest partid va fuziona cu Partidul National Moldovenesc, militarii si civilii unindu- si eforturile pentru promovarea interesului national. Are loc, �n continuare, o adev�rat� cascad� de congrese, ale t�ranilor, cooperatorilor, studen- tilor, clerului, corpului didactic. La ultimele dou� s-au ridicat contradictii serioase, deoarece existau foarte multi rusi sau rusificati �ntre preoti, �nv�t�tori si profesori. Directorul gubernial al �nv�t�m�ntului, trimis de la Petersburg, afirma c� „Moldovenii sunt samoezi (care se m�n�nc� singuri, auto-canibali) cu c�teva sute de cuvinte �n limb�.” �n aceste conditii, cadrele didactice moldovenesti se separ�, �si tin propriul congres, trec�nd la instituirea scolilor nationale si la introducerea alfabetului latin. Situatia din Basarabia era, �ns�, extrem de dificil�. Aici stationau peste 500.000 soldati rusi, ca rezerv� a trupelor de pe frontul rom�nesc, si care erau, �n mare m�sur�, bolsevizati. Ei se d�deau, mereu, la jafuri, atacuri asupra institutiilor, f�c�nd jocul Moscovei si al lui Lenin. Ei organizeaz� si soviete, atr�g�ndu-i �n r�ndul lor pe minoritarii dintre Prut si Nistru. Organizeaz�, pe 20 septembrie 1917, un congres la care particip� 33 de delegati, dintre care doar unul singur era rom�n. Rom�nii majoritari, cu sprijinul militarilor, constituie, pe 2 noiembrie 1917, Sfatul T�rii, �n care 70% erau moldoveni si 30% minoritari. Alc�tuirea sa era foarte democratic�, reflect�nd apartenentele sociale si nationale. Pe 21 noiembrie are loc prima sedint� a Sfatului T�rii, sub conducerea patriotilor Ciugureanu, Pan Halippa, Ion Inculet, Ion Pelivan, Gheorghe Andronache si altii. Cu acest prilej se vor intona c�ntecele „Desteapt�-te, Rom�ne”, „Pe-al nostru steag e scris Unire”, iar doamna doctor Elena Alistar, reprezentanta femeilor, va aduce un steag tricolor. �n cur�nd, pe data de 2 decembrie 1917, va fi proclamat� Republica Democratic� Moldoveneasc�, cu toat� opozitia evreilor, care ar fi dorit o Republic� Federativ� Moldoveneasc�, si a bulgarilor, care doreau o Republic� Basarabia. Sunt alc�tuite, acum, si primele forte armate, „cohortele moldovenesti”, si un govern, intitulat Consiliul Directorilor Generali. Aceast� alc�tuire statal�, care �nc� f�cea parte din statul rus cu statut autonom, era destul de fragil�. Chiar �n interiorul Sfatului T�rii se constituie trei orient�ri: blocul moldovenesc, orientat spre Rom�nia, fractiunea t�r�neasc� cu atitudine oscilant� si Grupul Minoritarilor, �n primul r�nd evrei si rusi, care tindeau spre Rusia. Mai exista �n peisajul politic moldovenesc si un grup bolsevic foarte agresiv, condusi de indivizi ale c�ror nume (Krusser, Meeierson, Zilderman, Perper, Spent) ne spun clar de ce nationalitate erau. Consolidarea tendintei nationale nu se putea realiza dec�t cu sprijinul armatei rom�ne, care intra �n Basarabia �n perioada 8-13 ianuarie, sub conducerea generalilor Brosteanu si Ion R�scanu, cel din urm� fiind vasluian. �n mod simbolic, pe 23 ianuarie 1918, Republica Democratic� Moldoveneasc� �si proclama independenta. Cu aceast� ocazie, patriotul Ion Pelivan tine un discurs semnificativ, din care cit�m: „�n 1912, noi am fost rupti din trupul Moldovei si alipiti la �mp�r�tia ruseasc�. �ntotdeauna s-a �nt�mplat asa, �n istoria Moldovei, c�nd se luptau �ntre ei cei doi hoti, rusul si turcul, nu suferea vreo unul din ei, ci s�rmanul nostru neam moldovenesc. (…) Turcul ne jefuia, dar nu ne b�ga cizmele lui murdare �n sufletul nostru str�mosesc”. Pelivan subliniaz�, �ns�, c� Rusia proceda altfel: „Ea se b�ga cu p�slele sale �n sufletul, �n inima poporului nostru”. Procesul dezvolt�rii constiintei nationale si situatia extern�, �n primul r�nd pericolul ca Basarabia s� fie anexat� de Ucraina, care tocmai �si proclamase independenta de Rusia, au dus la momentul Unirii cu Rom�nia, la 27 martie 1918. S-a ajuns la acest moment dup� anihilarea unor tendinte anti-rom�nesti datorate minoritarilor, care actionau dup� indicatii ale conduc�torilor Rusiei sovietice. Declaratia de independent� a fost votat� de 86 de deputati din Sfatul T�rii, 3 au fost �mpotriv�, 36 sau abtinut, 13 au absentat. Minoritarii, evrei, rusi, ucrainieni, bulgaro-g�g�uzi etc. s-au abtinut de la vot, singurul situat al�turi de rom�ni fiind reprezentantul polonezilor. Sub semn�turile lui Ion Inculet, Pan Halippa si Ion Buzdugan, s-a adoptat o Declaratie care �ncepea cu urm�torul text: „�n numele poporului Basarabiei, Sfatul T�rii declar�: Republica Democratic� Moldoveneasc� (Basarabia), �n hotarele ei dintre Prut, Nistru, Marea Neagr� si vechile granite cu Austria, rupt� de Rusia acum 100 de ani, �n puterea dreptului Istoric si dreptului de neam, pe baza principiului ca noroadele, singure, s�- si hot�rasc� soarta lor, de azi �nainte si pentru totdeauna se uneste cu mama sa, Rom�nia.” Astfel, Basarabia va fi prima provincie rom�neasc�, urmat� de Bucovina, Transilvania, Maramures, Crisana si Banat, care va constitui Statul unitar rom�nesc, format la 1918 �n hotarele sale firesti, pe care noi nu am mai fost �n stare s� le p�str�m dea lungul istoriei.

Dan Ravaru