Dan Horgan, mester iconar

Prin �ntortochiate c�r�ri etimologice, plec�nd din latin�, c�l�torind prin german� si maghiar�, „magister” a devenit, �n rom�n�, „mester”, transfer�nd �n alt orizont conceptele de cunoastere, pricepere, m�iestrie si, mai ales, capacitatea de a le transmite si altora. Aceasta este si titulatura pe care si-o acord� Dan Horgan, ad�ug�nd si „popular”, titulatur� sustinut� prin lucr�ri realizate �n acest domeniu, dar si prin �ndelungate practici la Muzeul Satului si, tangential, prin profesia sa de zi cu zi. �ns�, referitor la aceast� autodefinire, mai intervine un element, fiind vorba de o calitate tot mai rar �nt�lnit�, modestia. De fapt, Dan Horgan este, totodat�, pictor, un artist autodidact, asa cum au fost multi din aceast� categorie, studiile academice asigur�nd doar notorietate public�, valoarea intrinsec� r�m�n�nd apanajul fiec�rei personalit�ti, �n functie de talentul �nn�scut. Ultima prezent� expozitional� a lui Dan Horgan, dup� un lung sir anterior, de multe ori sub egida Centrului Judetean pentru Conservarea si Promovarea Culturii Traditionale, s-a petrecut la Casa Corpului Didactic, �n organizarea doamneidirector Gica Ursanu si sub semnul apropierii s�rb�torilor pascale, const�nd �ntr-un regal de icoane. Realizarea artistic� a acestor obiecte de cult, originea, existenta si functionalitatea lor implic� o problematic� deosebit de complex�. Au existat, si mai exist�, �nc�, voci care le consider� str�ine de crestinism, agit�nd �n mod fals porunca veterotestamentar� „S� nu- ti faci chip cioplit”. Dar acest comandament r�m�ne �n sfera iudaismului (si a islamismului), crestinismul, prin dubla natur� a lui Iisus Hristos, divin� si uman�, spiritual� si material�, implic� o viziune cu totul nou�. De altfel, tocmai chipul lui Hristos, transmis plastic princepelui de Edessa si imprimat pe marama folosit� de Sf�nta Veronica, pentru a sterge chipul �ns�ngerat si �nl�crimat, a stat la originea primelor reprezent�ri crestine descoperite, al�turi de elemente simbolice, �n catacombele Romei. Denumirea de icoan� provine din greaca veche, �n care „eikon” �nsemna o imagine care �nlocuieste prezenta dorit� a cuiva drag, spre deosebire de „eidolon” – ar�tare, n�luc�, fantom�, de unde idol. Esential�, �ns�, pentru icoan�, �n actuala acceptiune crestin�, este natura sa dubl�, ca si �n cazul lui Iisus Hristos: material� prin suportul fizic al realiz�rii artistice, si spiritual�, aduc�nd �ntre noi sfintenia persoanei reprezentate, substituind-o �n perceptia noastr�. De aceea, asa cum m�n�stirile si bisericile sunt, �n primul r�nd, l�casuri de cult si �n al doilea r�nd monumente de art� sau istorice, la fel icoanele sunt mai �nt�i acte de credint� si, �n alt plan, opere artistice. Icoanele expuse de Dan Horgan au fost structurate �n dou� sectiuni: „de vatr�” si „pe sticl�”. Cea dint�i categorie o putem considera inedit�, �n sensul cunoasterii, pentru spatiul nostru cultural, pe plan national icoanele de vatr� fiind foarte putin stiute, adev�rate rarit�ti muzeistice, practic sunt pe cale de disparitie. Geneza lor este legat� nu numai etimologic de vatr�, cuv�nt de origine dacic�, desemn�nd partea casei considerat� sacr� din cele mai vechi timpuri si de care erau legate numeroase ritualuri. A fost firesc faptul ca, �n crestinism, aceastea s� fie �mbog�tite prin prezenta unor icoane de o factur� aparte. Ele erau confectionate mai mult sau mai putin rudimental, reprezentau sf�ntul preferat al st�p�nului locuintei, p�zitor de orice rele, �n primul r�nd de duhurile dusm�noase care ar fi putut intra pe horn. Dan Horgan, specializat �n prelucrarea artistic� a lemnului, a re�nviat traditia, confection�nd si prezent�nd �n expozitie mai multe icoane de vatr�. Mai �nt�i, a stiut s� aleag� cele mai potrivite materiale, adic� lemn de esent� tare, fag, stejar. A urmat redarea imaginilor sacre, create prin intarsii, desenul realizat prin acestea respect�nd traditia popular�, str�in� de regulile academice, proportiile si raporturile dintre componente fiind date exclusiv de cel care �si confectiona propria icoan� de vatr�, conform viziunii personale, dup� care �si alegea si sf�ntul ocrotitor. Icoanele de lemn expuse au fost concepute �n asa fel �nc�t s� reproduc� si aspectul provenit din sederea �ndelungat� �n fum. �n prim-plan s-au situat ca prezent� icoanele pe sticl� care, din secolul al XVII-lea, au intrat, si ele, �n traditia rom�neasc�. Originea lor r�m�ne, �nc�, discutabil�. Dup� unii, pictura pe sticl� ar fi fost practicat� sporadic, �nc� din Antichitate, de c�tre greci. Oricum, �n Transilvania a existat o influent� a vitraliilor de la bisericile catolice, iar �n zona Clujului s-au asezat cehi din secta habarilor, care obisnuiau s� picteze pe sticl�. �n aceeasi zon� se g�seste m�n�stirea Nicula, unde s-a constituit o adevarat� scoala a icoanelor pe sticl�. Aparitia sa pare s� fi fost favorizat� si de existenta �n apropiere, la Ghierla, a unor mesteri armeni specializati �n fabricarea sticlei. Pe l�ng� preluarea materialului, Dan Horgan va respecta strict caracteristicile Scolii de la Nicula, dar sub aparenta reproducerii, putem sesiza existenta unor viguroase tr�s�turi originale. Modul de interpretare dominant r�m�ne cel al crestinismului popular, specific pentru rom�ni. Se iese, astfel, din canoanele picturii bizantine, care avea reguli foarte stricte privind proportiile, de exemplu �ntre cap si trup trebuia s� existe raportul 1 la 7, sau existau indicatii cromatice privind redarea unuia sau altuia dintre personajele Vechiului sau Noului Testament. Multe dintre contururi se apropie de pictura naiv�, red�nd cu sinceritate artistic� antipatia sau simpatia pentru un personaj sau altul. Apar, astfel, cu deosebit� frecvent� Sf�ntul Gheorghe, �n scena clasic� a uciderii balaurului, sfinti de mare popularitate ca Haralambie, desigur, Iisus Hristos, dar mai mult si mai mult, Maica Domnului �n cele dou� ipostaze de baz�: „Theotokos”, adic� N�sc�toarea de Dumnezeu, si „Eleousia”, respectiv Milostiva, c�nd se roag� pentru p�catele oamenilor. De icoana Maicii Domnului sunt legate numeroase traditii, cea mai impresionant� fiind cea de la m�n�stirea Nicula, locul de origine al icoanelor rom�nesti pe sticl�. �n 1694, timp de dou�zeci si sase de zile, o astfel de icoan� a l�crimat mereu, fapt consemnat cu toat� seriozitatea de un grup de ofiteri austrieci. Contrazic�nd, iar�si, canoanele bizantine, Dan Horgan exceleaz� �n luminozitate, �n culori calde si vii, care imprim� o not� de optimism funciar icoanelor sale, departe de tonul mohor�t al celor �ncadrate �n vechi reguli, str�ine, undeva, de mentalul nostru. Artistul si mesterul popular din B�rlad are preocup�ri largi �n domeniul artei traditionale. Se preocup� de confectionarea m�stilor, folosind ca materiale de baz� lemnul si textilele, reuseste s� realizeze si frumoase �ncondeieri ale ou�lor, domeniul considerat prioritar feminin, nu �i este strain� nici arta m�rtisoarelor. Oric�nd si oriunde, Dan Horgan evoc� traditia si conservarea sa si, suntem convinsi c� va realiza obiective statornice si pretuite �n timp, asemenea perenit�tii acesteia.

Dan Ravaru