Euro sarbatoreste zece ani de existenta �ntr-un climat de criza

Euro s-a impus �n ultimii zece ani �n portofelele a milioane de europeni f�r� s� reuseasc� �ns� s� cucereasc� simpatia acestora si nici a pietelor financiare, care �i pun �n prezent existenta sub semnul �ntreb�rii.

Utilizat� din 1999 pe pietele financiare, moneda unic� a fost lansat� �n 12 state europene la 1 ianuarie 2002, dat� la care francii, m�rcile germane si alte monede si-au �ncetat existenta. �n prezent, zona euro include 332 de milioane de persoane din 17 t�ri. La jum�tatea acestui an, erau �n circulatie 14,2 miliarde de bancnote si 95,5 miliarde de monede, �n valoare de 870 miliarde de euro, potrivit datelor B�ncii Centrale Europene (BCE). Liderii politici si economis- tii nu �nceteaz� s� sublinieze beneficiile monedei unice. „Mai multe oportunit�ti, pre- turi stabile pentru consumatori, mai mult� sigurant� pentru companii si piete, un semn tangibil al identit�tii europene”, se arat� pe site-ul Comisiei Europene. Odat� cu declansarea crizei datoriilor �n Grecia, �n 2010, si extinderea ulterioar� �n toat� zona euro, vechile resentimente au revenit la suprafat�, euroscepticii sunt la mod�, iar ne�ncrederea �ntre t�rile nordice si cele sudice nu a fost niciodat� mai mare. �n pofida avantajelor de net�g�duit �n privinta circula- tiei libere, consumatorii nu au fost niciodat� prea multumiti de moneda euro, perceput� initial ca fiind similar� cu cresterea semnificativ� a preturilor, a declarat Andre Sapir, analist la centrul Bruegel pentru cercet�ri �n domeniul politicilor economice europene. �ntr-un moment �n care identitatea european� ar fi trebuit cimentat� prin euro, aceasta a primit o lovitur� serioas� prin criza datoriilor si negocierile interminabile pentru g�sirea solutiilor, germanii acuz�nd grecii de lene, �n timp ce italienii si francezii au reg�sit recent accente germanofobe. Companiile, �n special cele din Germania, subliniaz� cu mai mult� putere beneficiile euro dec�t populatia. Industria auto din Germania, de exemplu, economiseste de la introducerea monedei unice 300-500 milioane de euro pe an, �n privinta costurilor tranzactiilor, a declarat Jurgen Pieper, analist la banca german� Metzler. Euro nu este �ns� dec�t unul dintre vectorii economiei europene, deja integrat� �n mare parte, �n urma Tratatului de la Maastricht si deschiderea frontierelor �n spatiul Schengen, �n 1993, extinderea UE c�tre Europa de Est din 2004 si procesul de mondializare, a ar�tat Sapir. „Criza datoriilor a scos �n evident� deficientele institutionale din zona euro”, a declarat Philip Whyte, analist la Centrul pentru Reforme Europene din Londra. Absenta integr�rii bugetare si a supravegherii bancare a condus la importante dezechilibre financiare. Statele din zona euro s-au pus de acord �n decembrie s� �nt�reasc� disciplina bugetar�, prin amendarea Constitutiei. Nimeni nu se g�ndeste serios la revenirea la vechile monede nationale, chiar dac� nostalgia c�stig� teren, �n special �ntre germani, care au fost foarte atasati de marc�, sinonim� cu un miracol economic dup� Al Doilea R�zboi Mondial. Sf�rsitul euro ar fi o catastrof� pentru b�ncile europene, din cauza deprecierii previzibile a monedelor din sudul Europei, cu datorii mari, potrivit analistilor. Germania, a c�rei moned� s-ar aprecia considerabil, ar avea de suferit din cauza sc�derii competitivit�tii exporturilor.