De la Miorita ncoace, nicio mutatie major n felul n ne raportm la una dintre ocupatiile traditionale ale romnilor, pstoritul. Totusi, cnd vine vorba de pstoritul de oameni, paralelele sunt cel putin interesante, ba chiar spectaculoase. O demontreaz Corneliu Bichinet, vicepresedintele Consiliului Judetean, a crui scurt, dar dens analiz politicobucolic creeaz cteva imagini aparte.
Din punctul de vedere al lui Corneliu Bichinet, ntre Aristotel si ntelepciunea popular nu sunt diferente ireconciliabile. Ce spuneau grecii cu mii de ani n urm spun btrnii satelor si acum, iar cel putin pentru vicepresedintele CJ Vaslui, proverbele populare sunt mereu o cheie util pentru ntelegerea politicii. Ba, de ce nu, chiar si a politicienilor. Un prim exemplu: prin pretentiosul termen „transhumant” putem face referire la perioada de transferuri. Asadar, a nceput sau nu transhumanta? „Deocamdat, nu cred c a nceput perioada de transferuri. Unii primari, care au bugetele sleite (i putem asemna cu niste oi cu ugerele goale, n.r.), au ncercat, dar fr mare folos, s persuadeze diferite cabinete ministeriale (au pscut pe alte tarlale, n.r.), pentru a cpta fonduri. N-am auzit despre niciunul asupra cruia s se fi revrsat potop de bani. Si-apoi, eu le reamintesc celor n cauz un proverb romnesc foarte sugestiv: ciobanul care-si schimb des stna ajunge slug btrn”. n aceeasi cheie pastoral, Bichinet are un mesaj si pentru liderii crora le pleac primarii si oamenii buni: „Acestora, le sugerez s mediteze asupra urmtorului proverb: vai de baciul cruia i fug dulii de la stn!”. n caz c neclarittile cu privire la identitatea „dulilor” nc persist… „n general, acestia musc, dar cei mai periculosi sunt cei care nu latr”. Si, continu Bichinet, „(…) n-am vzut niciun dulu s latre cu osul n gur”. Asa apare fireasca ntrebare: ar trebui „dulii” s moar de foame de dragul „stnii” si „ciobanului”? Rspuns imediat: „Nu, dar nici s rup din cai cu dintii!”. Pe de alt parte, revine liderul peremist, „nu mor caii cnd vor cinii…”
Catele si magari
Avem oi, duli, dar niciun cuvnt despre… ctele? „Ele fac furori prin Capital si, n final, mai toate devin javre lamentabile”. Ct despre mgar(i)… „Orice stn are nevoie de un mgar sau mai multi. Problema este ca acestia s nu depseasc conditia de animale de povar (lipit afise, crat bagaje, serviete si mape). Cnd mgarul vrea s devin baci, atunci mai bine vine lupul”.
Si lupul vine!
Chiar vine lupul? „Da. De la daci ncoace, lupii misun peste tot si atac, singuri sau n hait, cnd e ceat si-s vremurile tulburi”. Si, vedem cu ochiul liber, vremurile sunt tare tulburi…
