Modul n care romnii conserve si interpreteaz srbtorile este mereu plin de originalitate si adeseori sub semnul paradoxului. Astfel, ntreg panteonul precrestin a ajuns, n zilele noastre, n haine de ortodoxie, zeul vegetatiei devenind Sf. Gheorghe, cel al recoltelor, Sf. Dumitru etc. De altfel, acesti martiri crestini sunt srbtoriti tot n maniera pgn; nimeni nu se mai gndeste la suferintele atroce prin care au trecut, ci toti se nveselesc, beau si mnnc, ceea ce este, desigur, contrar traditiilor crestine de nceput. Si, pentru ca totul s fie si mai ciudat, la rndul lor, personalittile crestine si practicile legate de acestea ncep s fie modernizate. n locul noptii Sf. Andrei se instituie Halloween-ul, n locului Dragobetelui, Sf. Valentin, iar strvechiul colind Leru-i ler este substituit prin veselul Jingle-Bells. La fel sunt transformate si srbtorile laice. 8 martie, zi de lupt pentru drepturile femeilor, pentru nlturarea discriminarilor de orice fel, la care se adaug si hrtuirea sexual, a fost nlocuit cu petreceri si oferiri de cadouri, un fel de mituire n buna noastr traditie; 1 mai nu mai nseamn pentru muncitori o zi care marcheaz cucerirea unor drepturi, ci este tot o lung petrecere; 2 mai, Ziua tineretului, nseamn distractie la cel mai nalt nivel si ignorarea problemelor extraordinar de dificile pe care le nfrunt tnra generatie. O tendint asemntoare se manifest si n legtur cu 1 Decembrie, n sfrsit Ziua national a Romniei, dup 10 mai si 23 august. O zi care ar trebui s fie de reflectie asupra evenimentelor istorice, de ntelegere a unittii romnesti, a jertfelor din trecut capt, din pcate, tot mai mult o not de festivism accentuat. Ideea de unire a Trilor Romne a aprut odat cu ideea de natiune, care la noi s-a instituit n prima jumtate a secolului al XIX-lea si a cunoscut o prim realizare prin Unirea cea mic, de la 24 ianuarie 1859. n zorii secolului al XX-lea, problema devine tot mai acut, deoarece statele nationale capt pretutindeni prioritate fat de imperiile multi-nationale, a cror existent se derula, nc, la granitele Romniei: Imperiul rus tarist si Imperiul Austro-Ungar, ambele avnd n component milioane si milioane de romni. Evenimentul care a ocazionat posibilitatea reunirii tuturor romnilor ntr-un singur stat a fost Primul Rzboi Mondial, declansat n 1914 de la un conflict aparent minor, ntre Serbia si Austro-Ungaria, dar care a scos la iveal contradictii fundamentale ntre state si a dus la o conflagratie de proportii nemaintlnite pn atunci. Situatia Romniei era extrem de dificil. n rzboi se aflau, pe de o parte, Puterile Centrale, adic Germania, Austro-Ungaria, Bulgaria, Turcia, iar n opozitie cu acestea, Antanta, constituit din Anglia, Franta, Rusia, Italia, Serbia, la care s-au adugat si alte state. Romnii se aflau si sub stpnirea Austro- Ungarilor, si sub stpnirea Rusilor. Deci statul nostru, pe care toti l ndemnau s intre n lupt, trebuia s intre n conflict ori cu o grupare, ori cu cealalt. Dar, n acest caz, trebuia s renunte la eliberarea unor teritorii romnesti. Mai concret, alturndu-ne Antantei, trebuia s uitm de Basarabia, iar alturndu-ne Puterilor Centrale, trebuia s uitm de Transilvania si Bucovina. Aceast situatie complex a mprtit societatea romn n grupri opuse, care cutau argumente istorice si oportune pentru intrarea n rzboi de o parte sau cealalt. Transilvania se aflase din sec. X-XI sub stpnire maghiar, beneficiind n unele perioade de oarecare autonomie, acum aflndu-se, ns, sub o puternic presiune politic ce urmrea transformarea tuturor locuitorilor n maghiari. Bucovina era, de fapt, o parte a Moldovei care nu a purtat un astfel de nume dect dup ocupatia austriac din 1775. nti, austriecii au numit-o Osterreichises Moldau – Moldova Austriac, denumirea de Bucovina (de la bucov-fag) fiind o inventie a autorittilor de ocupatie pentru a deosebi acest tinut de Moldova propriu-zis. ntr-un mod asemntor au procedat si rusii cnd, n 1812, au ocupat jumtate din Moldova, dndu-i numele de Basarabia, care, de fapt, se referea la o zon din sud, situat n unghiul dintre Prut si Dunre. Dup doi ani de neutralitate, partizanii Antantei, nsufletiti n primul rnd de dragostea pentru Franta, reusesc s hotrasc intrarea n rzboi mpotriva Puterilor Centrale. La nceputul lui august, este semnat un tratat secret de aliant prin care Romniei urmeaz s i se acorde, la sfrsitul rzboiului, Bucovina, Maramuresul, Transilvania, Crisana pn la 6 km de Debretin, Banatul ntre Mures, Tisa, Dunre si Carpati, cu o precizare, n sensul c romnii nu puteau ridica fortificatii n fata Belgradului. n noaptea de 14-15 august, prin 22 de trectori si plaiuri, trupele romne trec prin Transilvania. n folclor au rmas versurile „De Sunta Mrie Mare/ S-a strnit mobilizare”, amintind de acest moment. Trupele romne erau organizate n patru armate: Armata I – Gen. Culcer; Armata a II-a – Gen. Averescu; Armata a III-a – Gen. Aslan; Armata a IV-a – Gen. Prezan. Soldatii au pornit la lupt cntnd „Treceti batalioane romne Carpatii”, melodie pe versurile poetului ardelean St. O. Iosif. Primele lupte au fost victorioase, ostasii romni ptrunznd adnc n Transilvania. n sud, ns, trupele germano-turco-bulgare au atacat zonele Turtucaia si Silistra. Iar la Corabia, trupe germane au fortat Dunrea. n aceste conditii, romnii au trebuit s se retrag si s ncerce aprarea Bucurestilor. Gen. Prezan a organizat o btlie n acest sens, dar planurile au fost capturate de inamic din cauza posibilei trdari a Gen. Socek. A urmat retragerea n Moldova, guvernul si parlamentul instalndu-se la Iasi, iar Marele Stat Major, la Brlad. Au urmat luptele eroice de la Mrsti, Oituz si Mrsesti, ns victoriile nu au putut fi fructificate. n Rusia a izbucnit Revolutia Bolsevic si am fost trdati de Lenin, care a ncheiat pace cu nemtii, trupele aliate rusesti s-au retras de pe front, Ucraina a fost cedat, si ea, nemtilor, lsndu-ne spatele descoperit. n plus, bolsevicii lui Lenin ne-au confiscat si tezaurul trii, adpostit la Moscova, tezaur care nu ne-a fost napoiat nici astzi, si a crui valoare, calculnd dobnzile de peste 90 de ani, ar valora n jur de 60 de miliarde de euro. Date fiind aceste conditii, s-a ncheiat pacea temporar de la Bucuresti cu Germania si Austro-Ungaria. Tocmai n aceast perioad, att de grea, a nceput formarea statului unitar romnesc. Prima etap a constat n unirea Basarabiei cu Romnia, n martie 1918. Pe 28 noiembrie, dup ce Romnia reintrase n rzboi, la Cernuti se proclama unirea Bucovinei cu tara-mam. ncheierea acestui proces de unificare are loc la 1 decembrie 1918, cnd toate tinuturile de peste munti se reunesc cu statul romn. A fost un moment extraordinar, cnd aproape toti romnii, oricum provinciile cu majoritate romneasc, au reusit s formeze un singur stat. Au mai rmas n afar doar romnii din Maramuresul de peste Tisa, cei din Timoc si un mare numr de aromni. Acestia au ncercat s formeze un stat al lor, Republica Pind, ns aceast form de existent national a fost nbusit imediat n snge de ctre greci. Din nenorocire, statul roman, asa cum a fost proclamat la Alba-Iulia, a nceput s aib hotarele stirbite nc din 1919. n declaratia de unire se specifica trecerea ntregului Banat, respectiv patrulaterul Carpati-Mures- Tisa-Dunre, n componenta Romniei. Dar srbii, profitnd de angajarea armatei romne n luptele cu Ungaria Sovietic, au ocupat o bun parte din acest teritoriu, dorind insistent si stpnirea Timisoarei, de unde cu greu au putut fi alungati. n anii care au urmat au avut loc presiuni puternice din partea Rusiei, din partea Ungariei si a Bulgariei asupra teritoriului national romnesc. Acestea s-au materializat n anul de trist amintire 1940. Romnia se afla, atunci, ntr-o situatie foarte dificil: era lipsit de sprijinul aliatilor traditionali, Anglia si Franta, iar politica gresit a mult-ludatului Titulescu o situase ntr-o pozitie dificil fat de Germania si Italia. n acest an a nceput sfsierea teritoriului romnesc. Mai nti, Basarabia si Bucovina, dup care au urmat Ardealul de Nord si Sudul Dobrogei, rusii, ungurii si bulgarii realizndu-si dezideratele, cel putin partial. Rusii ar fi dorit Moldova pn n Carpati, ungurii, ntreg Ardealul, iar bulgarii, ntreaga Dobroge, ns avnturile lor au fost temperate de germani care, desi au sustinut Ungaria si au acceptat pretentiile rusesti, doreau, totusi, pstrarea Romniei ca stat aliat. n continuare, au urmat puternice frmntri interne, alungarea Regelui Carol al II-lea, care cedase teritoriile amintite, generalul Antonescu, viitorul maresal, lund conducerea statului mpreun cu legionarii ca un protest fat de pierderile suferite etc. n urma celui de-al Doilea Rzboi Mondial, la care am participat de pe 22 iunie 1941 alturi de Germania, iar de la 23 august 1944 alturi de Aliati mpotriva Germaniei, Romnia a recuperat Ardealul de Nord, Bucovina si Basarabia, rmnnd sub stpnire ruseasc. Si dup ncheierea rzboiului au mai fost ncercri de nstrinare a teritoriilor noastre. La Sighet, o grupare ucrainean condus de avocatul Ovidiciuc a ncercat dezlipirea Maramuresului de patria noastr, iar lipovenii au vrut s treac Delta Dunrii la URSS. Din fericire, aceste dou ncercri nu au reusit, dar n 1947, deci n timp de pace, Petru Groza va ceda Insula Serpilor ctre aceeasi lacom Uniune Sovietic. Deci, la 1 Decembrie srbtorim eroismul celor care au creat Romnia Mare, dar uitm neputiinta generatiilor ulterioare, inclusiv a noastr, de a pstra mreata realizare de atunci. De aceea trebuie s srbtorim acel moment, considerat astral pentru istoria noastr, dar s avem curajul s ne privim n oglind si s recunoastem c nu am fost capabili s pstrm ce am cucerit atunci. Cazanele cu crnati si fasole si vinul fiert ncearc s nlocuiasc partea trist a acestei zile. Nu trebuie s uitm Romnia de la 1 Decembrie 1918, s o avem tot timpul n suflete, s existe mcar n constiinta noastr, dac nu suntem n stare s o facem s existe din nou cu adevrat.
Dan Ravaru
felicitari,domnule profesor!
Comentariile sunt închise.