Cetatenii, �mpartiti �n �suferinzi�, �luptatori� si �captivi�

Mai putin de un sfert dintre rom�ni sunt dispusi �s� lupte� cu fortele proprii pentru a-si �mbun�t�ti conditiile de viat�, iar cei mai multi sunt resemnati sau asteapt� solutii de la Guvern sau autorit�ti �n acest sens, potrivit unui studiu realizat de compania de cercetare a pietei GfK.

Rezultatele studiului, prezentat, ieri, miercuri �ntr-un seminar pe teme de retail, arat� c� 8 din 10 rom�ni nu au nici motivatie interioar� pentru a-si �mbun�t�ti conditiile de viat�. Autorii studiului au identificat trei categorii de persoane �n acest sens, respectiv „suferinzii”, adic� cei care cred c� speranta si salvarea vin de la Guvern si autorit�ti si c� nu depinde de ei s� fac� ceva pentru �mbun�t�tirea conditiilor de viat�, „lupt�torii”, cei care sunt dispusi s�- si asume riscuri pentru a avea o viat� mai bun� si totodat� actioneaz� singuri �n acest sens, si „captivii”, respectiv cei care nu mai au nicio sperant� si sunt resemnati. Un procent de 67% dintre rom�ni intr� �n categoria „suferinzi”, acestia sunt mai ales persoanele de peste 50 de ani, cu studii medii, pensionari si cu venituri medii spre reduse. �n categoria „captivi” au fost inclusi 14% dintre rom�ni, cei mai multi peste 60 de ani sau sub 20 de ani, cu studii cel mult medii, f�r� loc de munc� si cu venituri reduse. Doar 21% dintre persoanele intervievate sunt „lupt�tori”, fiind �n special tineri si persoane sub 40 de ani, cu educatie medie si superioar� si cu venituri medii spre ridicate. „Poate c� dac� vom face un astfel de studiu la sf�rsitul anului sau la �nceputul anului viitor datele vor ar�ta altfel. �n prezent, exist� multi suferinzi si doar c�tiva lupt�tori”, a declarat Iulia Cornigeanu, senior research consultant GfK Rom�nia. GfK a analizat si perceptia ultimilor trei ani �n r�ndul rom�nilor, astfel c� entuziasmul din anul 2008 s-a transformat �ntr-un soc psihologic �n 2008-2009, �n timp ce �n 2009-2010 rom�nii s-au obisnuit cu ideea si si-au adaptat standardele de viat� si strategia de consum, si au ajuns �n 2010-2011 �ntr-o stare de frustrare, indignare si pesimism deoarece sperau c� lucrurile se vor �mbun�t�ti. �n ceea ce priveste modificarea strategiei de consum, datele GfK arat� c� cei mai multi dintre rom�ni au �nceput s� cumpere „mai destept”, �n timp ce unii evit� s� fac� cump�r�turi sau si-au redus bugetul alocat cump�r�turilor. GfK Rom�nia, fondat� �n 1992, este parte integrant� a Grupului GfK. De peste 10 ani, GfK Rom�nia este una dintre cele mai importante institute de cercetare de piat� din Rom�nia.