Vasluienii ca prim-ministri ai Rom�niei

Dimitrie Cantemir, �n �Descriptio Moldaviae�, emitea o remarc� a c�rei valabilitate am verificat-o �n timp. F�c�nd o comparatie �ntre Tara de sus a Moldovei si Tara de jos, marele c�rturar observa c� locuitorii celei dint�i se evidentiau prin atasamentul lor fat� de biserica si viata spiritual�, pe c�nd �josenii� erau deosebit de priceputi �n r�zboaie si �n jocurile politice ale vremii. Adev�rurile s-au perpetuat �n timp, de aceea din Tara de jos a Moldovei semnal�m mari familii boieresti av�nd contributii politice deosebite (Paladestii, Racovi- testii, Cost�chestii), conduc�tori militari de seam�, maresalul Averescu, maresalul Prezan (prin adoptie), generalii Cernat, Eremia Grigorescu, colonelul Cerchez, eroii Penes Curcanul sau Grigore Ignat. Nu puteau lipsi din aceast� panoplie oamenii politici, multi dintre ei originari din arealul actual al judetului Vaslui. Indiferent de orientarea lor politic�, apreciat� sau condamnat�, f�r� personalit�t i ca Alexandru Ioan Cuza, Corneliu Zelea- Codreanu, Gheorghe Gheorghiu-Dej, Ana Pauker nu se pot scrie paginile istoriei contemporane a Rom�niei. Dar restr�ng�nd zona la tinutul istoric al Vasluiului, vom fi uimiti de existenta unor primminis tri ai Rom�niei av�nd locurile de nastere foarte apropiate. Num�rul magic 3 pare s� se fi �ncet�tenit pentru valorile locale. Asa cum avem 3 academicieni de origine dintr-un singur sat, Sur�nesti( Emil Racovit�, Emil Condurache, Grigore T. Popa), tot asa avem si 3 prim-ministri vasluieni. S� �ncerc�m �n c�t mai putine cuvinte s� contur�m profilul fiec�ruia Petre P. Carp (1837-1919) s-a n�scut la Tib�nesti, localitate vasluian� sute de ani, aflat� �nt�mpl�tor, acum, �n judetul Iasi. Descendent al unei familii boieresti atestat� �nc� din secolul al XVII-lea, Carp a fost un mare om politic despre care s-a spus c� a fost cel mai cinstit om de stat din Rom�nia. Probabil la acest profil moral a contribuit si educatia sa german�: a f�cut studiile gimnaziale la Berlin si a dat doctoratul la Universitatea din Bonn. Fruntas al Partidului Conservator, a c�rui ideologie se datoreaz� �n bun� parte lui Eminescu, Petre Carp a ocupat numeroase demnit�ti, fiind de dou� ori prim-ministru al Rom�niei: 1900-1901, 1911-1912. �n timpul Primului R�zboi Mondial, consider�nd c� Rusia reprezenta cel mai mare pericol pentru Rom�nia, a militat, contrar celorlalti conduc�tori ai t�rii, pentru intrarea �n r�zboi al�turi de Germania. Si-a trimis, �ns�, pe front, pe cei trei fii ai s�i, unul dintre ei murind la M�r�sesti. Raporturile sale cu t�ranii de pe �ntinsa sa mosie (4.000 hectare) au fost foarte bune. La 1907, t�ranii din Tib�nesti s-au adunat cu furci si topoare �n jurul conacului ca s�-l p�zeasc� de eventualii atacatori din alte sate. �n 1919, c�nd se prefigura reforma agrar� si c�nd a murit fiica sa, Marie-Jeanne, Petre Carp a d�ruit fiec�rei familii din Tib�nesti doi boi si un plug de fier �Mistret�, de fabricatie german�. Comunistii au f�cut, �ns�, �n conacul s�u un sediu de C.A.P. si locul unde dormeau tiganii veniti din alte sate. Frumoasa bibliotec� a lui Carp a servit drept combustibil timp de o iarn�…
Theodor Rosetti (1837-1923) era originar din Solesti, ca si sora sa, Elena Rosetti, devenit�, prin c�s�torie, Elena Cuza, prima Doamn� a Rom�niei. Si el s-a format, initial, �n spatiul de cultur� german, la Lemberg si Viena, termin�ndu-si studiile la Paris. Specialist �n drept, a avut �nalte functii �n magistratur� si �n diplomatie, a fost prefect de Vaslui, guvernator al B�ncii Nationale si a condus diverse ministere. �ntre 1888 si 1889 a fost primministru al Rom�niei. Un alt merit al s�u a fost legat de constituirea societ�tii literare �Junimea�, fiind, al�turi de Petre Carp, unul dintre cei cinci membri fondatori. S-a remarcat si pe plan international, fiind membru al Curtii Permanente de Arbitraj de la Haga. Si-a sustinut pozitia ideologic� de orientare conservatoare prin lucr�ri ap�rute �n revista �Convorbiri literare�: �Despre directiunea progresului nostru� (1874), �Miscarea social� la noi� (1885), �Scepticismul la noi� (1892). Odihneste pe veci la Solesti, al�turi de sora sa, Elena.
G. G. Mironescu s-a n�scut �n 1874, la Vaslui, �ntr-o familie modest� de �nv�t�tori. Dup� studii str�lucite de drept, de litere si filosofie la Bucuresti, si-a luat doctoratul la Paris. �ntors �n tar�, s-a remarcat ca magistrat superior si ca profesor universitar. Totodat�, a intrat �n viata politic�, fiind intens angajat �n timpul Primului R�zboi Mondial pentru obtinerea dreptului rom�nilor din Ardeal de a se uni cu Rom�nia. �n acest sens, a editat la Paris ziarul �La Roumanie�, prin care a explicat oamenilor politici din t�rile aliate motivatiile istorice si etnografice care justificau reunificarea teritoriilor populate de rom�ni. Dup� r�zboi, a devenit unul dintre conduc�torii Partidului National T�r�nesc, �n numele c�ruia a ocupat mai multe functii �n stat, culmin�nd cu cea de prim-ministru, �ntre 1930-1931. Dup� 1938 este membru al Consiliului de Coroan� si, din nou, prim-ministru. G. G. Mironescu a fost si autorul unor studii de mare valoare, dintre care amintim doar �Problema Banatului� (1919), �Enciclopedia Dreptului� (1922), �La Politique de la Paix� (1929), �France et Roumanie� (1930), �Orient�ri �n filosofia dreptului� (1939). �n privinta decesului s�u din 1954 sunt mai multe variante. Se pare c� la Osesti, unde avea o mosie, si-ar fi �nscenat sinuciderea, ca apoi s� se ad�posteasc� la spitalul de boli nervoase Socola, din Iasi. Am amintit, deci, numai prim-ministrii din judetul nostru legati direct de Vaslui si pe care orasul nostru nu �i onoreaz� deloc. Nu au nici m�car un nume de strad�.

Dan Ravaru